Irineu Darău
Ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului
Cred într-o Românie care își construiește viitorul prin oameni bine pregătiți.
În politică
+ 10 ani
Senator axat pe educație, muncă și economie
+ 5 ani
Ministru al economiei, digitalizării, antreprenoriatului și turismului
+ 6 luni
Prioritățile mandatului la minister
Mandatul meu la minister este ghidat de o viziune clară: transformarea administrației într-un partener real pentru cetățeni, investitori și comunități. Ne concentrăm eforturile pe piloni strategici care pot genera o schimbare rapidă și de durată. De la debirocratizare și atragerea de capital, până la repunerea pe hartă a potențialului nostru turistic, prioritățile de mai jos reprezintă angajamentul meu ferm pentru o Românie rezilientă, conectată și competitivă.
ATRAGEREA ȘI FACILITAREA INVESTIȚIILOR
Investițiile sunt motorul unei economii puternice
România are nevoie de mai multe investiții productive, de mai multă valoare adăugată creată aici și de un stat care inspiră încredere investitorilor. Rolul ministerului nu este doar să administreze programe, ci să creeze condițiile în care capitalul românesc și investițiile internaționale aleg să se dezvolte în România.
Prioritatea mandatului este construirea unui mediu economic predictibil, competitiv și orientat spre viitor, prin sprijinirea investițiilor care generează locuri de muncă bine plătite, stimulează inovarea și consolidează industria românească.
Direcții prioritare:
- Investiții strategice în industrie, cu accent pe sectoare cu valoare adăugată ridicată, precum industria de apărare, tehnologiile avansate, microelectronica și producția industrială.
- Sprijinirea proiectelor greenfield și a investițiilor noi) – prin reducerea blocajelor administrative și dezvoltarea unor mecanisme moderne de testare și inovare, inclusiv sandbox-uri de reglementare.
- Dezvoltarea ecosistemului antreprenorial, prin facilitarea accesului la finanțare, simplificarea relației cu statul și conectarea startup-urilor românești la ecosistemele europene de inovare.
- Poziționarea României în marile proiecte europene, astfel încât companiile românești să participe la investițiile și tehnologiile care vor defini economia următorului deceniu.
Despre mine
În prezent, sunt ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului și senator ales în Circumscripția electorală nr. 8 Brașov. În activitatea mea parlamentară și guvernamentală mă concentrez pe domenii esențiale pentru dezvoltarea României: economia, antreprenoriatul, digitalizarea, educația și piața muncii. Sunt membru al Comisiei economice, industrii, servicii, turism și antreprenoriat, al Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială și al Comisiei pentru învățământ, știință și inovare din Senat. De asemenea, sunt membru al Adunării Parlamentare a Francofoniei și vorbesc fluent limba franceză și limba engleză.
Sunt de profesie informatician. Fost olimpic la informatică și istorie, absolvent de licență și master în informatică la Universitatea din București. Înainte să devin senator, am fost antreprenor și consultant în software și management, cu peste 15 ani de experiență profesională, inclusiv în contexte internaționale, lucrând la proiecte complexe din domeniul industrial, financiar și tehnologic.
După mai mulți ani petrecuți în străinătate, m-am întors acasă cu dorința fermă de a contribui la schimbarea în bine a României. Am pus bazele și am dezvoltat USR în județul Brașov, fiind și Președintele filialei județene USR Brașov în perioadele septembrie 2018 – ianuarie 2021 și iulie 2022 – prezent.
Mandatul de senator
Activitatea mea politică se desfășoară pe două planuri complementare: legiferarea responsabilă în Parlamentul României și implicarea directă în proiectele majore ale comunității noastre. De la tribuna Senatului și până în inima județului Brașov, fiecare demers are același scop: soluții concrete, transparență și o administrație pusă în slujba oamenilor
Proiecte politice
Implicare, leadership și proiecte asumate pentru comunitate. Dincolo de activitatea legislativă, parcursul meu politic este definit de lupta pentru o administrație corectă și de soluții curajoase pentru viitorul nostru.
Echipa mea de la cabinetul senatorial
Patricia Nae
Șef de Cabinet
Mihai Vacariu
Consilier
Andreea Dumitrache
Consilier
Lia Stoica
Consilier
Fii la curent cu activitatea mea!
Fii la curent cu activitatea mea!
Nu există circumstanță sau scuză pentru ca toată puterea să fie dată către PSD!E un compromis compromițător care ne va afecta pe fiecare dintre noi, degradând instituțiile și democrația însăși.
România are resurse minerale importante, inclusiv materii prime critice de care industriile europene au tot mai multă nevoie, dar simplul fapt că avem aceste resurse în subsol nu înseamnă automat că ele aduc valoare economiei românești.Trebuie să știm mai bine ce resurse avem, unde pot fi exploatate în condiții viabile economic și cum putem dezvolta în România nu doar extracția, ci și capacități de procesare și producție industrială.Mai ales în contextul actual, în care Europa încearcă să își reducă dependența de importurile de materii prime critice, iar accesul la aceste resurse devine tot mai important pentru industria de apărare, tehnologie și tranziția energetică.𝐂𝐮𝐦 𝐩𝐮𝐭𝐞𝐦 𝐭𝐫𝐚𝐧𝐬𝐟𝐨𝐫𝐦𝐚 𝐩𝐨𝐭𝐞𝐧𝐭̦𝐢𝐚𝐥𝐮𝐥 𝐦𝐢𝐧𝐞𝐫𝐚𝐥 𝐚𝐥 𝐑𝐨𝐦𝐚̂𝐧𝐢𝐞𝐢 𝐢̂𝐧𝐭𝐫-𝐮𝐧 𝐚𝐯𝐚𝐧𝐭𝐚𝐣 𝐞𝐜𝐨𝐧𝐨𝐦𝐢𝐜 𝐬̦𝐢 𝐢𝐧𝐝𝐮𝐬𝐭𝐫𝐢𝐚𝐥 𝐫𝐞𝐚𝐥?Este întrebarea de la care pornim în cel de-al patrulea document de poziționare strategică pe care îl publicăm pe site-ul Ministerului Economiei, după cele dedicate mecanismului SAFE, transformării ROMARM și organizării unui OMD Național.De această dată, discutăm despre relansarea sectorului resurselor minerale neenergetice și despre rolul pe care statul trebuie să îl aibă în dezvoltarea acestuia.Avem deja câteva proiecte importante în pregătire. La Baia de Fier, SALROM dezvoltă un proiect strategic european pentru extracția și prelucrarea grafitului, cu o investiție estimată la peste 198 de milioane de euro. Grafitul este esențial pentru producția bateriilor, iar proiectul poate contribui la reducerea dependenței europene de importuri.La Cupru Min, în județul Alba, discutăm despre valorificarea unui zăcământ care concentrează aproximativ 60% din rezervele naționale de cupru și despre posibilitatea dezvoltării unei uzine de prelucrare. Pentru că obiectivul nostru trebuie să fie să păstrăm cât mai mult din valoarea adăugată în economia românească, nu doar să extragem și să exportăm materie primă.În paralel, am deblocat Programul Geologic Național, după opt ani în care legea exista, dar normele necesare aplicării ei lipseau. De acum încolo, vor putea în sfârșit să fie cheltuite bugetele alocate pentru cercetare geologică, inclusiv pentru identificarea materiilor prime critice și evaluarea resurselor care ar putea fi recuperate din fostele exploatări miniere.Este o direcție importantă, pentru că o parte din ceea ce consideram în trecut deșeuri miniere poate reprezenta astăzi o resursă economică, datorită evoluției tehnologiilor și cererii pentru anumite metale.Dar relansarea sectorului minier trebuie să meargă împreună cu responsabilitatea față de mediu și față de comunitățile afectate de exploatările din trecut. România are încă sute de obiective miniere pentru care lucrările de închidere și ecologizare nu au fost finalizate. Nu putem vorbi credibil despre dezvoltarea unui minerit modern fără să tratăm serios și această problemă.În document prezentăm proiectele aflate în diferite etape de dezvoltare, investițiile necesare, măsurile legislative și administrative, precum și direcțiile prin care putem atrage parteneri industriali și investiții private.Cred că România trebuie să își privească resursele minerale ca parte a unei politici industriale pe termen lung: să știm ce avem, să stabilim unde merită să investim, să atragem tehnologie și capital și să construim capacități industriale care să creeze valoare și locuri de muncă aici, în România.Acesta este și sensul seriei de documente de poziționare strategică pe care am publicat-o: să punem pe masă problemele importante din domeniile ministerului, să propunem direcții concrete și să deschidem discuții serioase despre dezvoltarea economiei românești.𝐷𝑜𝑐𝑢𝑚𝑒𝑛𝑡𝑢𝑙 𝑑𝑒𝑠𝑝𝑟𝑒 𝑟𝑒𝑠𝑢𝑟𝑠𝑒𝑙𝑒 𝑚𝑖𝑛𝑒𝑟𝑎𝑙𝑒 𝑛𝑒𝑒𝑛𝑒𝑟𝑔𝑒𝑡𝑖𝑐𝑒 𝑒𝑠𝑡𝑒 𝑑𝑖𝑠𝑝𝑜𝑛𝑖𝑏𝑖𝑙 𝑝𝑒 𝑠𝑖𝑡𝑒-𝑢𝑙 𝑚𝑖𝑛𝑖𝑠𝑡𝑒𝑟𝑢𝑙𝑢𝑖 (𝑙𝑖𝑛𝑘 𝑖̂𝑛 𝑐𝑜𝑚𝑒𝑛𝑡𝑎𝑟𝑖𝑖).
România are destinații turistice extraordinare, dar încă nu reușim să le promovăm suficient de coerent și de eficient, mai ales pe piețele internaționale.Avem 46 de Organizații de Management al Destinației (OMD) avizate la nivel local, județean și regional, dar nu avem încă un OMD Național care să asigure o coordonare a promovării turistice a României. În același timp, bugetul anual de promovare turistică gestionat de minister este de aproximativ 4,5 milioane de euro, iar finanțarea organizațiilor locale rămâne adesea imprevizibilă.𝐂𝐮𝐦 𝐜𝐨𝐧𝐬𝐭𝐫𝐮𝐢𝐦 𝐮𝐧 𝐬𝐢𝐬𝐭𝐞𝐦 𝐩𝐫𝐢𝐧 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐑𝐨𝐦𝐚̂𝐧𝐢𝐚 𝐬𝐚̆ 𝐬𝐞 𝐩𝐫𝐨𝐦𝐨𝐯𝐞𝐳𝐞 𝐦𝐚𝐢 𝐛𝐢𝐧𝐞 𝐜𝐚 𝐝𝐞𝐬𝐭𝐢𝐧𝐚𝐭̦𝐢𝐞 𝐭𝐮𝐫𝐢𝐬𝐭𝐢𝐜𝐚̆, 𝐢𝐚𝐫 𝐢𝐧𝐝𝐮𝐬𝐭𝐫𝐢𝐚 𝐬𝐚̆ 𝐚𝐢𝐛𝐚̆ 𝐮𝐧 𝐜𝐮𝐯𝐚̂𝐧𝐭 𝐫𝐞𝐚𝐥 𝐝𝐞 𝐬𝐩𝐮𝐬 𝐢̂𝐧 𝐝𝐞𝐜𝐢𝐳𝐢𝐢𝐥𝐞 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐨 𝐩𝐫𝐢𝐯𝐞𝐬𝐜?Aceasta este întrebarea de la care pornim în cel de-al treilea document de poziționare strategică pe care îl publicăm pe site-ul Ministerului Economiei, după cele dedicate mecanismului SAFE și reorganizării ROMARM.De această dată, punem în dezbatere arhitectura viitorului OMD Național: cum ar trebui să fie organizat, cine ar trebui să ia deciziile, cum îl finanțăm și cum îl conectăm cu organizațiile deja existente în țară.Aceste discuții, pe baza white paper-ului, au avut loc și cu industria - în Consiliul Consultativ pentru Turism.Cred că promovarea turistică a României are nevoie de mai multă continuitate, profesionalism și predictibilitate. Nu putem construi un brand de țară puternic prin acțiuni izolate, fără o strategie comună și fără resurse care să permită planificarea pe mai mulți ani.Iar o astfel de strategie nu poate fi făcută doar de minister, de la București. Avem nevoie de implicarea reală a celor care cunosc industria și destinațiile turistice: hotelieri, operatori de turism, autorități locale, organizații de management al destinației și specialiști în promovare.În document analizăm trei variante de organizare a OMD Național, de la o structură de tip asociativ, cu participare public-privată, până la o instituție publică, precum și patru variante de finanțare. Discutăm inclusiv despre posibilitatea unui fond dedicat promovării turistice, alimentat prin contribuții din sector, care ar putea genera, potrivit estimărilor din document, un buget anual de 20–30 de milioane de euro.Sunt variante de lucru, iar orice mecanism de finanțare trebuie analizat inclusiv din perspectiva impactului asupra turiștilor și operatorilor economici, a riscurilor de dublă taxare și a modului în care sunt folosiți banii.La fel de important este ca resursele să nu rămână concentrate exclusiv la nivel național. Trebuie să discutăm și despre cum pot beneficia de o finanțare mai predictibilă organizațiile regionale și locale, care cunosc cel mai bine potențialul fiecărei destinații.Am analizat și modele din nouă state europene, pentru a înțelege cum au reușit alte țări să construiască organizații profesioniste de promovare turistică, cu responsabilități clare și cu implicarea industriei în luarea deciziilor. Putem învăța din ceea ce funcționează deja și putem construi o soluție adaptată realităților din România.Trebuie să avem capacitatea de a propune direcții strategice de dezvoltare, de a pune soluții pe masă și de a construi aceste soluții împreună cu cei direct implicați. Turismul românesc are nevoie de o viziune pe termen lung, iar înființarea unui OMD Național funcțional, cu o finanțare sustenabilă și cu o implicare reală a industriei, poate fi un pas important în această direcție.𝐷𝑜𝑐𝑢𝑚𝑒𝑛𝑡𝑢𝑙 𝑒𝑠𝑡𝑒 𝑑𝑖𝑠𝑝𝑜𝑛𝑖𝑏𝑖𝑙 𝑝𝑒 𝑠𝑖𝑡𝑒-𝑢𝑙 𝑚𝑖𝑛𝑖𝑠𝑡𝑒𝑟𝑢𝑙𝑢𝑖 (𝑙𝑖𝑛𝑘 𝑖̂𝑛 𝑐𝑜𝑚𝑒𝑛𝑡𝑎𝑟𝑖𝑖).
„Dacă nu poți să mă ajuți, măcar nu mă încurca.”E una dintre frazele care mi-au rămas în minte după discuția de aseară cu peste 25 de antreprenori din Ilfov, din domenii foarte diferite: construcții, HoReCa, turism, industria alimentară, consultanță și servicii.Am discutat mult despre lipsa de predictibilitate fiscală, despre birocrație și despre cât de complicat este uneori să conduci o afacere în România. Cred și voi continua să susțin că avem nevoie de mult mai multă consecvență în deciziile fiscale și de o simplificare serioasă a relației dintre stat și companii.Am insistat și asupra unui lucru: avem nevoie ca antreprenorii și organizațiile care îi reprezintă să vină cu propuneri cât mai concrete, inclusiv de modificare a legislației, și să insiste cu ele până când toți politicienii se vor conforma și vor rezolva consecvent probleme sistemice.Voi continua să iau pulsul economiei reale cu fiecare ocazie.
Cum ar trebui să monitorizăm localizarea și investițiile finanțate prin mecanismul european SAFE? Investițiile în apărare din următorii ani trebuie neapărat să însemne producție în România, transfer de tehnologie, dezvoltarea industriei naționale și oportunități reale pentru companiile românești, pe lângă achizițiile de echipamente militare.Ca aceste lucruri să se întâmple conform acordurilor de cooperare, trebuie să avem și capacitatea de a urmări dacă ele sunt respectate.În cazul SAFE, Ministerul Apărării și celelalte structuri de securitate cumpără, iar Ministerul Economiei confirmă în ce măsură angajamentele privind contribuția la economia națională sunt îndeplinite.Un exemplu simplu: dacă avem un contract de 100 de milioane de euro, cu un angajament de localizare a producției de 40%, înseamnă că Ministerul Economiei trebuie să urmărească un proiect industrial de 40 de milioane de euro, să verifice dacă producția se realizează efectiv în România, dacă serviciile și lucrările asumate sunt executate și dacă firmele românești sunt integrate în lanțurile de furnizori - nu doar prin documente, ci și prin verificări în fabrici și pe șantiere.Este o responsabilitate importantă, pentru care este nevoie de o capacitate administrativă pe măsură.De aceea, propunem direcții concrete:👉 o structură flexibilă și dedicată monitorizării acordurilor SAFE,👉 manageri de proiect responsabili pentru fiecare acord major,👉 acces la expertiză tehnică specializată, inclusiv prin colaborarea cu Ministerul Apărării,👉 un mecanism clar de verificare și certificare a contribuției industriale în economia românească.Am propus inclusiv un calendar de implementare de 180 de zile, astfel încât să putem construi această capacitate într-un timp rezonabil.Nu prezentăm acest document ca pe o soluție definitivă și nici nu pretindem că avem toate răspunsurile. Îl publicăm tocmai pentru că este necesară o discuție serioasă cu industria, companiile care pot deveni furnizori, sindicatele, universitățile și specialiștii din domeniu - avem nevoie de expertiza lor pentru a construi un sistem care să funcționeze în practică.Cred că Ministerul Economiei trebuie să aibă un rol mult mai activ în definirea direcțiilor strategice de dezvoltare a economiei românești: nu putem să ne limităm doar la administrarea unor programe și la rezolvarea problemelor curente, fără să discutăm și despre ce fel de industrie vrem să construim, unde avem avantaje competitive și cum folosim investițiile pentru a genera valoare pe termen lung.SAFE este un exemplu foarte bun în acest sens: avem o oportunitate importantă pentru industria românească de apărare, dar cât de mult vom câștiga economic din aceste investiții depinde și de cât de bine ne organizăm, de cât de serios urmărim implementarea acordurilor și de cât de bine reușim să implicăm companiile românești.𝐷𝑜𝑐𝑢𝑚𝑒𝑛𝑡𝑢𝑙 𝑒𝑠𝑡𝑒 𝑑𝑖𝑠𝑝𝑜𝑛𝑖𝑏𝑖𝑙 𝑝𝑒 𝑠𝑖𝑡𝑒-𝑢𝑙 𝑚𝑖𝑛𝑖𝑠𝑡𝑒𝑟𝑢𝑙𝑢𝑖 - 𝑙𝑖𝑛𝑘 𝑖̂𝑛 𝑐𝑜𝑚𝑒𝑛𝑡𝑎𝑟𝑖𝑖.
💙 Mândru de USR: fermi pe poziția principială și consecventă, cu unanimitate în Comitetul Politic.
Așa cum am promis, publicăm în aceste zile - pe site-ul Ministerului Economiei - patru documente de poziționare strategică prin care punem în dezbatere soluții necesare și urgente - pentru o cât mai bună implementare.𝐀𝐜𝐞𝐬𝐭 𝐩𝐫𝐢𝐦 𝐰𝐡𝐢𝐭𝐞 𝐩𝐚𝐩𝐞𝐫 𝐩𝐫𝐨𝐩𝐮𝐧𝐞 𝐮𝐧 𝐩𝐫𝐨𝐜𝐞𝐬 𝐫𝐞𝐚𝐥𝐢𝐬𝐭 𝐬̦𝐢 𝐩𝐫𝐞𝐯𝐢𝐳𝐢𝐛𝐢𝐥 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐭𝐫𝐚𝐧𝐬𝐟𝐨𝐫𝐦𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐂𝐍 𝐑𝐎𝐌𝐀𝐑𝐌 𝐢̂𝐧𝐭𝐫-𝐮𝐧 𝐡𝐨𝐥𝐝𝐢𝐧𝐠 𝐢𝐧𝐝𝐮𝐬𝐭𝐫𝐢𝐚𝐥 𝐬𝐭𝐫𝐚𝐭𝐞𝐠𝐢𝐜 𝐬̦𝐢 𝐨𝐩𝐞𝐫𝐚𝐭̦𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥, 𝐜𝐚𝐩𝐚𝐛𝐢𝐥 𝐬𝐚̆ 𝐜𝐨𝐨𝐫𝐝𝐨𝐧𝐞𝐳𝐞 𝐦𝐚𝐢 𝐞𝐟𝐢𝐜𝐢𝐞𝐧𝐭 𝐢𝐧𝐯𝐞𝐬𝐭𝐢𝐭̦𝐢𝐢𝐥𝐞, 𝐜𝐨𝐧𝐭𝐫𝐚𝐜𝐭𝐞𝐥𝐞 𝐦𝐚𝐣𝐨𝐫𝐞 𝐬̦𝐢 𝐝𝐞𝐳𝐯𝐨𝐥𝐭𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐜𝐚𝐩𝐚𝐜𝐢𝐭𝐚̆𝐭̦𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐝𝐞 𝐩𝐫𝐨𝐝𝐮𝐜𝐭̦𝐢𝐞.Din 1,9 miliarde de lei alocate pentru capitalizări și investiții în industria națională de apărare, prin ROMARM, în perioada 2018–2025, aproximativ 1,5 miliarde de lei erau încă necheltuite la finalul anului trecut.Este una dintre realitățile care arată de ce avem nevoie de o schimbare profundă a modului în care funcționează companiile de stat din industria de apărare. Nu este suficient să alocăm bani, dacă nu avem și capacitatea de a-i transforma în investiții, modernizare și producție.Cum ar trebui să arate ROMARM în 2030 și ce trebuie să schimbăm pentru a ajunge acolo?Este întrebarea de la care pornim în acest prim white paper din seria documentelor de poziționare strategică pe care le publicăm pe site-ul Ministerului Economiei. Astăzi, ROMARM funcționează într-o structură fragmentată, cu procese și proceduri complicate și responsabilități care nu sunt întotdeauna suficient de clare. Sunt situații în care circuitul decizional adaugă 30–60 de zile sau chiar mai mult, în timp ce investițiile întârzie, unele capacități industriale se degradează, iar companiile au nevoie de modernizare și de oameni specializați.Propunerea noastră pleacă de la o idee simplă: ROMARM trebuie să devină un coordonator industrial real, nu doar o structură administrativă prin care trec contractele de achiziții sau vânzare, ori deciziile pentru celelalte companii.Asta înseamnă o conducere profesionistă, responsabilități clar delimitate, o strategie comună de investiții, centralizarea servicilor comune și o organizare a companiilor pe domenii industriale, de la armament și muniție până la pulberi, explozivi, rachete și vehicule militare. Înseamnă și eliminarea suprapunerilor administrative, decizii mai rapide și mai multă autonomie operațională pentru fabricile care trebuie să producă și să livreze.Propunem și un calendar realist de transformare pentru perioada 2027–2030, cu etape concrete, auditarea capacităților existente, prioritizarea investițiilor și indicatori prin care să putem măsura rezultatele - pentru că o reformă nu se judecă după câte structuri am comasat sau câte organigrame am modificat, ci după cât de bine funcționează la final.Discutăm despre cum putem construi o industrie de apărare mai puternică, în care fabricile să aibă capacitatea să producă, investițiile să fie executate, specialiștii să fie păstrați și formați profesional, iar România să poată participa mai mult la proiectele europene și NATO.Cred că avem nevoie de o schimbare de abordare în felul în care statul își gestionează companiile strategice: să trecem de la administrarea problemelor de la o zi la alta la o viziune industrială pe termen lung, susținută de investiții, competență managerială și responsabilitate pentru rezultate.Vrem să continuăm dialogul cu oamenii din industrie, cu managementul companiilor, cu angajații și sindicatele, cu specialiștii și cu potențialii parteneri industriali.România are o oportunitate importantă de a-și dezvolta industria de apărare în următorii ani - dar, pentru a o valorifica, trebuie să punem ordine și în modul în care sunt organizate și conduse companiile noastre.𝐷𝑜𝑐𝑢𝑚𝑒𝑛𝑡𝑢𝑙 𝑒𝑠𝑡𝑒 𝑑𝑖𝑠𝑝𝑜𝑛𝑖𝑏𝑖𝑙 𝑝𝑒 𝑠𝑖𝑡𝑒-𝑢𝑙 𝑚𝑖𝑛𝑖𝑠𝑡𝑒𝑟𝑢𝑙𝑢𝑖 - 𝑙𝑖𝑛𝑘 𝑖̂𝑛 𝑐𝑜𝑚𝑒𝑛𝑡𝑎𝑟𝑖𝑖.
Greu de propus un guvern mai NEvotabil: decât așa ceva, este de 1000 de ori mai bine să avem alegeri anticipate!România merită mult mai mult, iar oamenii trebuie lăsați să decidă.
Aseară am mutat discuțiile despre politică și economie în Piața Universității, într-un format puțin mai neconvențional: două scaune, fără protocol, fără întrebări pregătite, doar conversații directe cu oamenii care au vrut să stăm de vorbă.Am petrecut mai bine de o oră discutând cu tineri și cu oameni curioși despre ce se întâmplă la Ministerul Economiei, despre digitalizarea statului, inflație, situația politică, dar și despre lucruri mai personale.M-am bucurat să văd că oamenii au venit spre mine, chiar dacă unii au fost mai reticenți la început, și că dintr-o simplă invitație la dialog s-au legat conversații foarte bune, cu întrebări sincere, opinii diferite și subiecte dintre cele mai diverse.Mi-a plăcut mult experiența și cred că avem nevoie de cât mai multe astfel de întâlniri. Când ești într-o funcție publică, riști să petreci prea mult timp între ședințe, instituții și întâlniri oficiale și prea puțin timp ascultând direct oamenii pentru care lucrezi.Cred că trebuie să reducem distanța dintre politicieni și cetățeni, iar asta începe inclusiv cu disponibilitatea de a ieși din birou, de a asculta și de a răspunde deschis, chiar și la întrebările incomode.Până la urmă, politica trebuie făcută pentru oameni, nu doar discutată între politicieni, în platourile televiziunilor sau pe Facebook.Cu siguranță voi repeta experiența.
Am avut astăzi, la sediul ministerului, un dialog deschis cu Dr. Nicole Hoffmeister-Kraut, ministra Economiei, Meșteșugurilor și Turismului din landul Baden-Württemberg, și Rainer Reichhold, președintele Camerei Meșteșugarilor, despre provocările economiei și oportunitățile de cooperare dintre România și Germania.Discuțiile au reconfirmat interesul comun pentru consolidarea parteneriatului economic și strategic dintre România și Baden-Württemberg, cu accent pe securitate cibernetică, digitalizare, formare profesională și investiții.Atacurile cibernetice ne arată cât de important este să ne protejăm infrastructura digitală și serviciile publice. România face pași în această direcție prin dezvoltarea cloudului guvernamental, care găzduiește deja peste 60 de aplicații ale statului, și prin consolidarea capacităților naționale de securitate cibernetică. Avem nevoie de sisteme mai sigure și de o capacitate mai bună de a anticipa și gestiona amenințările.Inteligența artificială și digitalizarea schimbă deja modul în care funcționează administrația și companiile. Investițiile trebuie să se traducă în servicii publice mai simple, mai rapide și mai accesibile, dar și în oportunități reale pentru mediul privat. Am discutat despre proiectele susținute prin PNRR și despre rolul centrelor europene de inovare digitală în accelerarea acestui proces.Un subiect important a fost viitorul meseriilor și pregătirea forței de muncă.În landul Baden-Württemberg, sectorul meșteșugurilor este o forță economică majoră, iar experiența germană ne arată cât de importantă este legătura dintre formarea profesională și nevoile reale ale economiei.În România, lipsa personalului calificat și adaptarea la noile tehnologii sunt provocări pe care trebuie să le abordăm concret. Avem nevoie de o colaborare mai strânsă între școli și companii și de implicarea directă a angajatorilor în pregătirea viitorilor profesioniști. Învățământul dual este o parte importantă a soluției.Am abordat și oportunitățile de investiții, dezvoltarea IMM-urilor și cooperarea în turism. Companiile au nevoie de un mediu de afaceri predictibil, de mai puțină birocrație și de condiții care să le permită să investească, să inoveze și să creeze locuri de muncă.România și Baden-Württemberg au multe de învățat una de la cealaltă. Important este să valorificăm această experiență și să transformăm dialogul în proiecte concrete.
USR rămâne consecvent, iar țara nu poate fi dată pe mâna PSD-AUR.
Ce spun oamenii despre mine
“Pe Irineu Ambrozie Darău l-am cunoscut ca elev al școlii de vară de la Memorialul Sighet, unde a participat 5 ani la rând și a fost deținător al Marelui Premiu al Școlii. Reprezenta tot ce sperasem de la următoarea generație, care trebuia să schimbe istoria și țara, și ne dadea speranța că eforturile noastre n-au fost în zadar. Prezența lui în politică și în Parlament este pentru mine un argument că lucrurile se schimbă într-adevăr în România.”
„În ciuda a tot ce a făcut greșit până acum, USRPLUS rămâne singurul partid care vrea să facă bine. Doar ca USRPLUS nu ar trebui să fie despre USR contra PLUS, ci despre USR și PLUS, că de aia se scriu acum împreună.
Singurul candidat care a înțeles asta e Irineu Darău – și tocmai de aia are susținerea mea”
„Cu Irineu președinte, USRPLUS poate recâștiga încrederea pierdută a românilor. Pentru că Irineu reprezintă spiritul care i-a adus pe aceștia lângă USRPLUS: curajul să spună lucrurilor pe nume, curaj să propună soluții veritabile și curaj să propună schimbarea”
Vrei sa te implici?
Numai împreună putem câștiga!
Fie că vrei să te alături USR fie că ești simpatizant sau vrei să fii un simplu voluntar, noi ne bucurăm că vrei să ne fii alături.
Numai împreună putem schimba vechea clasă politică. Nu sta deoparte, implică-te!
