Irineu Darău
Ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului
Cred într-o Românie care își construiește viitorul prin oameni bine pregătiți.
În politică
+ 10 ani
Senator axat pe educație, muncă și economie
+ 5 ani
Ministru al economiei, digitalizării, antreprenoriatului și turismului
+ 6 luni
Prioritățile mandatului la minister
Mandatul meu la minister este ghidat de o viziune clară: transformarea administrației într-un partener real pentru cetățeni, investitori și comunități. Ne concentrăm eforturile pe piloni strategici care pot genera o schimbare rapidă și de durată. De la debirocratizare și atragerea de capital, până la repunerea pe hartă a potențialului nostru turistic, prioritățile de mai jos reprezintă angajamentul meu ferm pentru o Românie rezilientă, conectată și competitivă.
ATRAGEREA ȘI FACILITAREA INVESTIȚIILOR
Investițiile sunt motorul unei economii puternice
România are nevoie de mai multe investiții productive, de mai multă valoare adăugată creată aici și de un stat care inspiră încredere investitorilor. Rolul ministerului nu este doar să administreze programe, ci să creeze condițiile în care capitalul românesc și investițiile internaționale aleg să se dezvolte în România.
Prioritatea mandatului este construirea unui mediu economic predictibil, competitiv și orientat spre viitor, prin sprijinirea investițiilor care generează locuri de muncă bine plătite, stimulează inovarea și consolidează industria românească.
Direcții prioritare:
- Investiții strategice în industrie, cu accent pe sectoare cu valoare adăugată ridicată, precum industria de apărare, tehnologiile avansate, microelectronica și producția industrială.
- Sprijinirea proiectelor greenfield și a investițiilor noi) – prin reducerea blocajelor administrative și dezvoltarea unor mecanisme moderne de testare și inovare, inclusiv sandbox-uri de reglementare.
- Dezvoltarea ecosistemului antreprenorial, prin facilitarea accesului la finanțare, simplificarea relației cu statul și conectarea startup-urilor românești la ecosistemele europene de inovare.
- Poziționarea României în marile proiecte europene, astfel încât companiile românești să participe la investițiile și tehnologiile care vor defini economia următorului deceniu.
Despre mine
În prezent, sunt ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului și senator ales în Circumscripția electorală nr. 8 Brașov. În activitatea mea parlamentară și guvernamentală mă concentrez pe domenii esențiale pentru dezvoltarea României: economia, antreprenoriatul, digitalizarea, educația și piața muncii. Sunt membru al Comisiei economice, industrii, servicii, turism și antreprenoriat, al Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială și al Comisiei pentru învățământ, știință și inovare din Senat. De asemenea, sunt membru al Adunării Parlamentare a Francofoniei și vorbesc fluent limba franceză și limba engleză.
Sunt de profesie informatician. Fost olimpic la informatică și istorie, absolvent de licență și master în informatică la Universitatea din București. Înainte să devin senator, am fost antreprenor și consultant în software și management, cu peste 15 ani de experiență profesională, inclusiv în contexte internaționale, lucrând la proiecte complexe din domeniul industrial, financiar și tehnologic.
După mai mulți ani petrecuți în străinătate, m-am întors acasă cu dorința fermă de a contribui la schimbarea în bine a României. Am pus bazele și am dezvoltat USR în județul Brașov, fiind și Președintele filialei județene USR Brașov în perioadele septembrie 2018 – ianuarie 2021 și iulie 2022 – prezent.
Mandatul de senator
Activitatea mea politică se desfășoară pe două planuri complementare: legiferarea responsabilă în Parlamentul României și implicarea directă în proiectele majore ale comunității noastre. De la tribuna Senatului și până în inima județului Brașov, fiecare demers are același scop: soluții concrete, transparență și o administrație pusă în slujba oamenilor
Proiecte politice
Implicare, leadership și proiecte asumate pentru comunitate. Dincolo de activitatea legislativă, parcursul meu politic este definit de lupta pentru o administrație corectă și de soluții curajoase pentru viitorul nostru.
Echipa mea de la cabinetul senatorial
Patricia Nae
Șef de Cabinet
Mihai Vacariu
Consilier
Andreea Dumitrache
Consilier
Lia Stoica
Consilier
Fii la curent cu activitatea mea!
Fii la curent cu activitatea mea!
Un pic de joc cu USR Tineret: după vremurile melodiei, se vede că nu sunt așa de tânăr, dar după spirit e fix invers 🙃
Șapte zile la început de octombrie. Și multe rezultate. Facem, cu mult efort, un lucru simplu: bună administrare.Am dus mai departe proiecte pentru antreprenori, turism, digitalizare și securitatea cibernetică a României. O parte dintre ele 👇✅ Am plătit integral peste 6 milioane de lei pentru modernizarea stațiunilor balneare. Investițiile totale depășesc 12 milioane de lei și înseamnă baze de tratament mai bune, aparatură medicală și locuri de muncă în comunitățile locale.✅ Am recunoscut Pădurea Craiului drept a șaptea destinație ecoturistică a României, pentru ca frumusețea locului să producă dezvoltare și venituri pentru oamenii din Bihor.✅ Am pus la dispoziția antreprenorilor platforma PMAT: un singur cont, dosare depuse digital, notificări automate și mai puține drumuri la ghișeu.✅ Am dus România în centrul Sevillei, printr-o campanie de promovare care prezintă Delta Dunării, Castelul Peleș, Transfăgărășanul, Maramureșul și alte destinații unui public estimat la 71,7 milioane de expuneri.✅ Am depășit ținta PNRR pentru securitate cibernetică: 1.324 de organizații și-au finalizat evaluarea, față de obiectivul de 1.000. Pentru că România trebuie digitalizată, dar trebuie digitalizată în siguranță.✅ Am deschis înscrierile pentru Târgul național de artizanat și meșteșuguri, unde participanții selectați vor primi câte 2.500 de lei pentru transport și cazare.✅ Am semnat primele 41 de acorduri de finanțare prin SME Eco-Tech. Banii merg către firme care investesc în echipamente, tehnologii digitale și soluții mai eficiente.✅ Am prelungit până la 25 martie 2027 termenul pentru actualizarea codurilor CAEN, ca o formalitate administrativă să nu blocheze activitatea firmelor.✅ Am livrat către Oficiul de Licențiere Industrială platforma PCUEL: un singur punct electronic de acces pentru companiile care vor să obțină licență industrială unică, în maxim 180 de zile, fără drumuri inutile pe la instituții și fără dosare cu șină. Bani europeni transformați în investiții și noi oportunități pentru oameni. #USRlaGuvernare
În ultimele săptămâni am avut multiple discuții cu reprezentanții Rheinmetall, care desfășoară mai multe proiecte esențiale pentru industria românească și pentru capacitatea de apărare. Alături de colega Secretar de Stat Gianina Lazanu și de colegii din direcția industriei naționale de apărare, am programat și am participat la sesiuni aplicate de lucru și în Germania, și la minister.Ne asigurăm împreună că toate proiectele se vor desfășura accelerat, până la capăt și cu implicarea companiilor românești.Dincolo de acuze sau de zvonuri pur politicianiste, faptul că acest Guvern a adus și capital, și giganți industriali în România este un salt enorm pentru economia românească și pentru industria noastră de apărare.Însă, spre deosebire de decenii de eșecuri, ne-am asigurat că producția chiar se întâmplă în țară și că în lanțurile de producție vor fi implicate direct cât mai multe companii românești, ceea ce le va asigura comenzi pe termen lung - pentru întreaga Europā sau chiar lume.Totodată, statul face parteneriate cu grupuri serioase și care vor să producă în Romania pe termen lung, fiindcă a trecut vremea în care se făceau înțelegeri dezavantajoase pentru români și se puneau unora pe tavă active importante care erau doar exploatate temporar, după care totul rămânea depreciat și falimentar.România are o oportunitate importantă în următorii ani: să dezvolte investițiile tot mai mari în apărare și să le canalizeze către dezvoltarea industriei noastre.Recent în Bavaria, am vizitat una dintre fabricile Rheinmetall împreună cu o delegație de aproape 20 de companii românești, într-o vizită organizată de AHK România.Companiile românești au putut vedea direct cum funcționează producția unui mare jucător european din industria de apărare și, mai important, au avut ocazia să discute concret cu reprezentanții Rheinmetall despre posibile colaborări, despre ce pot oferi și despre cum pot deveni parte din lanțurile lor de furnizori.Avem în România companii private și de stat cu experiență, capacități industriale și competențe care pot fi valorificate mai bine. Iar obiectivul nostru este ca o parte cât mai mare din valoarea creată de investițiile în apărare să rămână în economia românească: prin producție, furnizori locali, tehnologie și locuri de muncă.Totodată, am avut și acolo o discuție cu reprezentanții Rheinmetall despre proiectele pe care le avem deja împreună în România. Am trecut prin stadiul lor, prin pașii care urmează și prin foile de parcurs agreate - fiindcă pentru mine este important ca proiectele despre care discutăm să aibă termene și responsabilități clare și, mai ales, să avanseze: de la Mangalia la Victoria, de la Mediaș la Deva, posibil și altele pe viitor.Avem oportunități, avem companii care pot livra și avem proiecte importante în lucru. Acum trebuie să facem partea mai puțin spectaculoasă, dar esențială: să le ducem la capăt, până la producție efectivă în România.
Am tot spus că Șantierul Naval Mangalia are viitor. Am spus că vom face tot ce ține de noi pentru a-l salva. Și am garantat că nu vom rata această șansă!Astăzi avem o veste importantă: Rheinmetall Real Estate România SRL a câștigat licitația pentru preluarea șantierului.Am susținut de la început această soluție și am insistat ca cele patru nave militare finanțate prin programul european SAFE să fie construite la Mangalia.Nu i-am ascultat nici pe cei care ne descurajau, nici pe politicienii care ne calomniau, nici pe cei care duseseră în groapă acest șantier și acum veneau doar cu declarații populiste.Nu am stat deloc pe loc și suntem 100% în grafic cu etapele asumate prin SAFE!În perioada următoare va urma angajarea de personal, modernizarea șantierului și demararea lucrărilor la cele 4 nave contractate.România nu trebuie doar să cumpere echipamente militare, ci trebuie să și producă și să folosim aceste investiții pentru a dezvolta industria românească, pentru a crea locuri de muncă și pentru a păstra aici cât mai mult din valoarea lor economică.Mai sunt pași importanți de făcut, dar începând de astăzi avem o perspectivă concretă pentru unul dintre cele mai importante șantiere navale ale României și, mai ales, pentru oamenii care lucrează acolo.Mangalia are viitor!Șantierul 2 mai este pe drumul corect.Vom continua să muncim pentru ca acest viitor să devină realitate și să avem cel mai mare șantier din Europa de Est, dar de data asta și funcțional!
O lege adoptată în 2018: 8 ani în care a rămas doar pe hârtie, pentru că nimeni nu a dus până la capăt mecanismul prin care putea fi aplicată.Vorbim despre Programul Geologic Național, prin care România ar trebui să cerceteze și să evalueze resursele minerale pe care le are. Este un program important pentru viitorul industriei noastre, blocat până acum din lipsa normelor metodologice.Astăzi, Guvernul tocmai a aprobat aceste norme: astfel deblocăm programul și putem trece, în sfârșit, la aplicarea lui.De ce este important?Pentru că România are nevoie să știe mai bine ce resurse are, unde se află și cum pot fi valorificate economic. Nu putem vorbi serios despre dezvoltarea industriei, despre investiții sau despre reducerea dependenței de importuri dacă lucrăm în continuare cu date geologice vechi de zeci de ani.Importanța acestui program crește cu atât mai mult, în contextul în care materiile prime critice și strategice sunt esențiale pentru industria europeană, de la apărare și energie până la noile tehnologii.Ce putem face concret prin acest program?✅ Să actualizăm informațiile despre resursele minerale ale României, prin cercetări geologice moderne.✅ Să identificăm și să evaluăm potențialul pentru materii prime critice și strategice, de care industria are tot mai mare nevoie.✅ Să cercetăm inclusiv iazurile de decantare și haldele de steril, unde pot exista resurse valoroase care până acum au fost tratate doar ca deșeuri.✅ Să oferim investitorilor informații mai bune, astfel încât să poată lua decizii pe baza unor date actualizate, nu a unor estimări vechi.✅ Să creăm premisele pentru integrarea mai bună a României în lanțurile europene de aprovizionare cu materii prime.Mai este un aspect important: Ministerul Economiei avea prevăzute 5 milioane de lei anual pentru acest program, dar banii nu puteau fi utilizați efectiv în lipsa normelor. Aveam lege și aveam finanțare, dar nu aveam mecanismul prin care să începem cercetările.Acum îl avem pentru prima oară, fiindcă filosofia mea a fost și este să nu ne complăcem în stagnare!Urmează stabilirea obiectivelor prioritare de cercetare, alocarea finanțării și selectarea - prin proceduri competitive - a entităților specializate care vor realiza lucrările. Proiectele vor putea fi derulate pe perioade de până la trei ani, în funcție de complexitate.❗️Important de ținut minte: încă nu înseamnă că de mâine începem să exploatăm noi zăcăminte, ci doar că facem primul pas necesar - aflăm, pe baza unor cercetări actuale, ce potențial avem și unde merită să investim.Continuăm să facem ordine în lucrurile care au rămas blocate ani de zile, iar Programul Geologic Național este unul dintre ele!
Sumele la SNAM au fost tăiate la jumătate. Tocmai am aplicat formula standard și la Societatea Națională a Apelor Minerale. Țin la această schimbare generală de abordare: indemnizațiile nu mai pot fi la întâmplare, ci trebuie să aibă legătură cu tipul companiei și cu starea ei. SNAM ne arată cum funcționează standardizarea în cazul unei societăți care funcționează pe pierdere: nouă metodologie clară și transparentă de la MEDAT aduce o tăiere de peste 50% a indemnizațiilor Consiliului de Administrație.La Societatea Națională a Apelor Minerale (SNAM), indemnizația BRUTĂ lunară a unui membru al Consiliului de Administrație scade de la 8.130 de lei la 3.953 de lei. Cum s-a ajuns aici? SNAM a încheiat anul 2025 cu o pierdere netă de peste 4,26 milioane de lei și, conform metodologiei, pentru o companie aflată în această situație se aplică un coeficient de 0,5 la baza salarială de referință - ceea ce duce la o scădere drastică a remunerației.Cum explicam anterior, noua formulă de calcul nu a fost gândită pentru a crește sau a reduce indemnizații în mod arbitrar, ci ține cont de dimensiunea companiei, de complexitatea activității, de situația financiară și de responsabilitățile administratorilor.Dar discuția nu trebuie să se oprească la cât câștigă membrii Consiliului de Administrație.SNAM deține licențele de exploatare pentru majoritatea zăcămintelor de apă minerală din România. Cu toate acestea, de prea mulți ani, societatea a funcționat ca un simplu intermediar pasiv: extrage apa și o vinde mai departe către îmbuteliatorii privați - în timp ce se confruntă cu rețele de transport învechite, pierderi pe traseu, costuri operaționale mari și absența unei strategii de dezvoltare a unor branduri sau capabilități proprii de valorificare.O astfel de companie trebuie să facă mai mult decât să exploateze resursele pe care le are la dispoziție și trebuie să investească în modernizare, să reducă pierderile, să dezvolte noi surse și să valorifice mai eficient potențialul economic al apelor minerale.Spun din nou: statul trebuie să se comporte ca un acționar responsabil și să remunereze corect administratorii, dar și să ceară performanță și în niciun caz să stabilească indemnizații în funcție de cine ocupă o funcție sau de cine l-a numit acolo.Creșterile și reducerile trebuie să poată fi explicate prin aplicarea acelorași reguli, iar obiectivul - în cazul SNAM - este ca societatea să revină pe profit și să genereze mai multă valoare pentru statul român. Trecerea de la pierdere la performanță nu se va face prin pasivitate și declarații, ci prin implicare și decizii de management responsabile.
România are tot mai mulți turiști polonezi.Ultimele date primite de la Institutul Național de Statistică arată o creștere de 26,2%.108.658 de turiști polonezi au venit în România în primele 8 luni din 2026, față de 86.072 în aceeași perioadă din 2025.Polonia a ajuns astfel pe locul 4 în clasamentul sosirilor turiștilor străini.Ce facem mai departe?Continuăm să promovăm România acolo unde oamenii își aleg următoarea destinație.În aceste zile, suntem la TT Warsaw, cel mai mare târg de turism din Polonia, alături de 9 co-expozanți: reprezentați ai operatorilor economici, organizațiilor de management al destinațiilor, administrațiilor locale și industriei hoteliere.Datele ne arată că interesul există și de aceea acest târg de turism are utilitate maximă.Suntem la Varșovia să promovăm destinații și produse concrete și să construim parteneriate.Obiectivul nostru pragmatic este să transformăm promovarea în turiști care ajung efectiv în România.
7,55 milioane de euro pentru ca inovarea digitală să ajungă în economia reală.Avem nevoie de mai multe soluții care să iasă din laborator și din etapa de prototip și să devină produse și servicii folosite în lumea reală.Asta susține proiectul european SYSTEMEU, în care România participă alături de parteneri din Germania, Spania, Portugalia și Bosnia și Herțegovina.Ce înseamnă pentru România?Start-upuri, IMM-uri, companii, universități, organizații de cercetare și autorități publice pot forma consorții interregionale și pot obține finanțări de până la 2,2 milioane de euro/proiect, pentru soluții digitale în trei domenii esențiale:🔹 sănătate – digital health și tehnologii medicale;🔹 energie – rețele curate, descentralizate și inteligente;🔹 mobilitate – transport și logistică inteligente.Obiectivul este clar: să ducem soluțiile de la prototip la testare, validare și, mai departe, la piață sau la utilizare reală.Pentru România, SYSTEMEU înseamnă mai mult decât acces la finanțare. Înseamnă acces la parteneri, la ecosisteme europene de inovare și la piețe noi.Și mai înseamnă ceva important: România nu trebuie să fie doar beneficiarul inovării europene. Trebuie să fie un partener care vine cu soluții proprii.Vrem ca tehnologiile dezvoltate în România să poată fi testate și validate la nivel european și să se transforme în produse și servicii care cresc productivitatea și competitivitatea economiei.📅 Apelul este deschis până la 16 noiembrie 2026.Dacă aveți o soluție digitală care poate fi dusă mai departe, căutați-vă partenerii și aplicați. România are nevoie de idei care ajung în economie, nu doar de idei bune pe hârtie.👉 Detalii despre apel și depunerea aplicațiilor: link în comentarii.
Am plătit integral toate deconturile pentru cele 9 proiecte din Schema de ajutor de minimis pentru modernizarea și dezvoltarea stațiunilor balneare și balneoclimatice.Concret, 6.044.240,39 lei au fost decontați pentru investiții în proiecte derulate în 5 județe.În spatele acestor bani sunt investiții totale de peste 12 milioane de lei, pentru că statul poate acoperi cel mult 50% din cheltuielile eligibile.Banii au mers în lucruri concrete: aparatură medicală pentru baze de tratament, echipamente pentru tratamente balneare, modernizarea structurilor de cazare, piscine cu ape termale, infrastructură necesară pentru servicii mai bune sau formarea personalului.De ce este important?România are o resursă pe care puține țări europene o pot egala: ape minerale, nămoluri, gaze terapeutice și zeci de stațiuni balneare și balneoclimatice.Dar resursa naturală, singură, nu este suficientă.Avem nevoie de stațiuni moderne, servicii la standarde europene și investiții care să facă turismul balnear atractiv.Iar beneficiile nu trebuie să rămână doar în hoteluri sau baze de tratament. Ele trebuie să se vadă în comunitățile locale: în locuri de muncă, în afaceri care cresc și în venituri care rămân acolo.Asta vrem să obținem prin astfel de programe: să transformăm avantajul natural al României într-un avantaj economic.Continuăm cu următorii pași: vom modifica schema astfel încât să răspundă mai bine nevoilor antreprenorilor și lucrăm la digitalizarea completă a procedurii - pentru mai puține drumuri la ghișeu, mai puțină birocrație și un proces mai simplu pentru cei care vor să investească.
Pădurea Craiului devine destinație ecoturistică și se alătură astfel celorlalte șase destinații ecoturistice recunoscute din România. Este un pas bun și un exemplu despre cum putem valorifica mai bine ceea ce avem.Tocmai am semnat documentul prin care arealul din Bihor - care cuprinde localitățile Măgești, Vadu Crișului, Șuncuiuș, Bratca, Bulz, Remeți, Căbești și Roșia - primește pentru următorii 3 ani recunoașterea de destinație ecoturistică.Nu este doar un titlu.Este recunoașterea unui model în care natura, patrimoniul, comunitățile locale și economia trebuie să se dezvolte împreună.Pădurea Craiului arată că o destinație turistică nu se construiește doar din frumusețea locului. Se construiește și prin administrare, infrastructură, servicii bune și promovare coerentă.Aceasta este direcția în care trebuie să mergem cu turismul românesc: să nu ne limităm la a spune că avem locuri frumoase, ci să construim în jurul lor destinații competitive, recognoscibile și responsabile.Iar turismul trebuie să însemne mai mult pentru comunitățile care găzduiesc aceste destinații: mai mulți turiști înseamnă oportunități pentru antreprenorii locali, locuri de muncă și venituri care rămân în comunitate.Avem locuri extraordinare și trebuie să devenim tot mai buni la a le transforma în destinații.
Statul trebuie să fie un administrator mai bun pentru companiile strategice deținute.Iar oamenii din conducere trebuie selectați și măsurați conform responsabilităților și performanțelor.Întotdeauna am luptat cu resemnările de tristă amintire: “ei se fac că ne plătesc, noi ne facem că muncim” sau “timpul trece, leafa merge”.4.720 de lei brut pe lună. Atât era indemnizația pentru un membru al Consiliului de Administrație de la IAR Brașov - o companie strategică pentru industria aeronautică și de apărare, listată la Bursa de Valori București, profitabilă și cu o activitate cu un grad ridicat de complexitate.Am spus de nenumărate ori că - dacă vrem performanță de la administratorii companiilor de stat - trebuie să ne comportăm și noi precum un acționar profesionist: să cerem rezultate și să corelăm remunerația cu responsabilitatea, complexitatea și performanța companiei.În calitate de ministru al economiei, am stabilit o formulă de calcul a indemnizației pentru membrii CA - care să țină cont de dimensiunea companiei, cifra de afaceri și numărul de angajați, profitabilitatea, investițiile, statutul de companie listată și dificultatea mandatului. Ieri am semnat mandatul ca la IAR Brașov statul român - în calitate de acționar responsabil - să sprijine performanța în funcție de indicatori obiectivi, nu de apropierea de un ministru sau altul, de un partid sau altul.Așteptările sunt înalte și le-am făcut clare celor din CA și conducerii executive.Compania are o cooperare industrială de lungă durată cu Airbus Helicopters, inclusiv în zona de producție, personalizare și mentenanță a elicopterelor. Iar acum avem o oportunitate importantă în contextul SAFE și al investițiilor pe care România le face în industria de apărare, prin cooperarea cu Airbus Helicopters France și participarea industrială la programul de elicoptere H225M.Recunoașterea rolului administratorilor înseamnă, pentru aceștia, mai ales responsabilitate pentru rezultat: o parte cât mai mare din banii pe care România îi investește în apărare, inclusiv în proiectele SAFE, trebuie să se transforme în producție în România, mentenanță, transfer de tehnologie, know-how și locuri de muncă specializate.Nu este o indemnizație stabilită discreționar și nici o recompensă acordată unor persoane anume.Este rezultatul unei formule unitare, care va fi aplicată gradual întregului portofoliu al Ministerului Economiei. Creșterea de la 4.720 de lei la 20.400 de lei brut - un nivel confirmat și prin avizarea de către AMEPIP - are în spate rezultate:➡️ aproximativ 441 de milioane de lei cifră de afaceri în 2025, cu un profit net de 48 de milioane de lei➡️ aproape 24,5 milioane de lei din acest profit virați la bugetul de stat în anul 2026;➡️ un buget de 21 de milioane de lei pentru investiții în derulare.Principiul pe care îl urmărim este simplu: administratori competenți, indemnizații justificabile și performanță care poate fi măsurată.Continuăm. Cu muncă și responsabilitate. Și fără populism.
Ce spun oamenii despre mine
“Pe Irineu Ambrozie Darău l-am cunoscut ca elev al școlii de vară de la Memorialul Sighet, unde a participat 5 ani la rând și a fost deținător al Marelui Premiu al Școlii. Reprezenta tot ce sperasem de la următoarea generație, care trebuia să schimbe istoria și țara, și ne dadea speranța că eforturile noastre n-au fost în zadar. Prezența lui în politică și în Parlament este pentru mine un argument că lucrurile se schimbă într-adevăr în România.”
„În ciuda a tot ce a făcut greșit până acum, USRPLUS rămâne singurul partid care vrea să facă bine. Doar ca USRPLUS nu ar trebui să fie despre USR contra PLUS, ci despre USR și PLUS, că de aia se scriu acum împreună.
Singurul candidat care a înțeles asta e Irineu Darău – și tocmai de aia are susținerea mea”
„Cu Irineu președinte, USRPLUS poate recâștiga încrederea pierdută a românilor. Pentru că Irineu reprezintă spiritul care i-a adus pe aceștia lângă USRPLUS: curajul să spună lucrurilor pe nume, curaj să propună soluții veritabile și curaj să propună schimbarea”
Vrei sa te implici?
Numai împreună putem câștiga!
Fie că vrei să te alături USR fie că ești simpatizant sau vrei să fii un simplu voluntar, noi ne bucurăm că vrei să ne fii alături.
Numai împreună putem schimba vechea clasă politică. Nu sta deoparte, implică-te!
