#CumVotez #Muncă Și în această săptămână revin cu exercițiul de #transparență. Vă prezint mai jos cele 7 proiecte de lege avute pe masă în Comisia pentru muncă din 24 mai. Pe toate acestea le-am analizat cu atenție și le-am trecut, ca și până acum, prin filtrul propriu, în beneficiul vostru.
- L287/2022 – ANES trece la Ministerul Familiei
Prima inițiativă avută pe masă transpune parțial Directiva UE/2019/1158 privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată a părinților și îngrijitorilor și, totodată, trece Agenţia Naţională pentru Egalitatea de Şanse între Femei şi Bărbaţi din subordinea Ministerului Muncii, în cea a Ministerului Familiei. Consider că egalitatea de șanse între femei și bărbați nu are în vedere doar relațiile de familie, ci este un domeniu care privește șansele pe piața forței de muncă și tratamentul la locul de muncă, tocmai de aceea această instituție trebuie să rămână în subordinea Ministerului Muncii. Mai mult, transpunerea Directivei UE/2019/1158 este una parțială și vizează reglementarea concediului de îngrijitor, acordat salariaților pentru îngrijirea unei rude ca urmare a unei probleme medicale grave. Acest concediu nu are ce căuta în Legea nr.202/2002, ci în Codul muncii. Ministerul nu a făcut decât să copieze o definiție, inclusiv cu sintagma „astfel cum este definită în fiecare stat membru”. Pentru aceste motive, am votat împotrivă. Cu toate acestea, a fost adoptat un raport de admitere.
2. L289/2022 – Sprijinirea străinilor care doresc să desfășoare activități lucrative în România
Ordonanță de urgență vizează, în principal, crearea posibilității de depunere a solicitărilor de eliberare a avizelor de angajare/detașare la oricare dintre formațiunile teritoriale pentru imigrări ale Inspectoratului General pentru Imigrări. De asemenea, are în vedere extinderea de la 60 zile la 180 zile a termenului în care străinul poate solicita eliberarea vizei de lungă ședere pentru angajare în muncă, de la data obținerii de către angajator a avizului de angajare, și de la 10 la 20 zile a termenului de soluționare, de către Centrul Național de Vize, a cererilor pentru eliberarea vizelor pentru angajare în muncă. Aceste măsuri permit încadrarea în muncă într-un timp mai scurt a lucrătorilor străini din marja contingentului de lucrători străini nou-admişi pe piaţa forţei de muncă. Având în vedere că au fost depuse o serie de propuneri de amendamente din partea Confederației Patronale Concordia, inițiativa a fost amânată.
3. L285/2022 – Simplificarea procedurii de evaluare a stagiarilor
Această inițiativă legislativă prevede simplificarea procedurii de evaluare de către angajatori a activității desfășurate de stagiarii absolvenți ai instituțiilor de învățământ superior. Astfel, se desființează Comisia de evaluare din cadrul instituției angajatorului. O parte dintre atribuțiile acesteia sunt preluate de către mentor – de exemplu, întocmirea referatului de evaluare a stagiarului. La final, activitatea stagiarului va fi evaluată doar de conducătorul departamentului în care a fost efectuat stagiul. Aceste soluții au fost propuse de Ministerul Muncii, ca urmare a unui chestionar realizat în rândul angajatorilor. 33,3% dintre respondenţi au considerat că procesul este birocratic, iar 50% din respondenți au identificat ca principale probleme procedurile îndelungate şi greoaie de organizare a perioadei de stagiu şi de evaluare a stagiarului. Datele din expunerea de motive arată că numărul angajatorilor care au încheiat contracte de stagiu şi au solicitat subvenţia acordată de statul român prin Bugetul asigurărilor pentru şomaj a fost redus, iar în anul 2020 doar 26 de stagiari au fost încadraţi în muncă pe locuri de muncă destinate stagiarilor. Având în vedere nevoia de a simplifica procedurile, pentru a încuraja angajatorii să organizeze stagii pentru absolvenți, am votat pentru un raport de admitere a acestei inițiative atât în comisia pentru învățământ, cât și în comisia pentru muncă. Aceste soluții, alături de sprijinul existent de 2.250 lei/lună de la stat pentru angajatorii care primesc absolvenți în stagiu, ar trebui să încurajeze mai mult angajatorii.
4. L308/2022 – „Sprijin pentru România”
Următoarea inițiativă are în vedere instituirea unor măsuri necesare protecţiei temporare împotriva riscului de deprivare materială, dar şi a riscului de sărăcie, sub forma unor tichete sociale pe suport electronic, a căror finanţare va fi suportată parţial din fonduri externe nerambursabile. Este vorba despre programul „Sprijin pentru România”, ce contribuie la îndeplinirea obiectivelor stabilite de Strategia națională pentru incluziune socială 2022-2027. Concret, se acordă sprijin material pentru compensarea unei părți din categoriile de cheltuieli cu hrana pentru asigurarea traiului zilnic, prin acordarea unor tichete sociale pentru achiziționarea de produse alimentare de bază și pentru asigurarea de mese calde. Acest sprijin material nu se impozitează și nu reprezintă bază de calcul pentru contribuțiile sociale, de sănătate sau asiguratorie pentru muncă. Valoarea unui tichet social este de 250 lei și se acordă o dată la 2 luni, până la 31 decembrie 2022. Acestea sunt asimilate biletelor de valoare și sunt reglementate de Legea nr.165/2018. Am votat pentru sprijinirea categoriilor de populație vulnerabile în acest context al creșterii inflației, a prețurilor la utilități și la bunurile de consum. Vorbim de pensionari cu pensii sub 1500 lei, persoane cu dizabilități cu venituri sub 1500 lei, familii cu cel puțin 2 copii cu venit sub 600 de lei pe membru, familii ce beneficiază de ajutoare sociale și persoane fără adăpost. De altfel, am subliniat în Comisie că aceste măsuri sunt promise încă din martie, iar la nivelul inflației înregistrat astăzi, pensionarii cu veniturile sub 1500 lei nici nu își păstrează puterea de cumpărare. @Ștefan Pălărie a arătat că se crează un paradox al oferirii cardurilor către populația cea mai vulnerabilă, marea majoritate aflându-se în zona rurală. Unde vor utiliza acel card? În orașul apropiat? Astfel, maniera de implementare prezintă un risc de nefuncționalitate și poate periclita pachetul de măsuri. @Cosmin Poteraș a susținut că toate aceste măsuri sunt timide, insuficiente în condițiile în care prețurile s-au dublat, la anumite categorii de produse. Astfel, se încearcă rezolvarea efectelor, nu și sursa problemelor.
5. L305/2022 – PNL nu înțelege legislația pe care vrea să o modifice
Prin propunerea legislativă a PNL se preconizează ca, în cazul cetăţenilor din Republica Moldova, Ucraina şi Serbia încadraţi în muncă pe teritoriul României cu contract individual de muncă cu normă întreagă pe o perioadă de maximum 11 luni într-un an calendaristic, viza de lungă şedere pentru angajare în muncă să se acorde fără prezentarea copiei avizului de angajare, respectiv să nu fie necesară obţinerea avizului de angajare pentru încadrarea în muncă pe teritoriul României. Cu toate acestea, în prezent, acest aviz nu este necesar pentru cei încadrați cu CIM pe o perioadă de 9 luni. Din expunerea de motive rezultă că inițiatorii au urmărit extinderea perioadei de angajare, de la 9 la 11 luni, motivând că „menţinerea celor 11 luni, ca perioadă maximă al unui CIM cu normă întreagă pentru cele trei ţări menţionate anterior, contribuie la o mai mare stabilitate economică”. După cum se poate observa, PNL face o gravă confuzie – legea ce se dorește a fi modificată nu are în vedere durata contractului de muncă, ci durata în care acești străini pot fi angajați fără aviz. Drept pentru care am votat împotrivă. Cu 10 voturi împotrivă, a fost adoptat un raport de respingere.
6. L310/2022 – Extinderea atribuțiilor prevăzute de lege, de la medicul alergolog către medicul specialist
Avem pe masă o propunere legislativă a PSD care are ca obiect modificarea și completarea Legii privind protecţia drepturilor persoanelor diagnosticate sau suspectate a fi diagnosticate cu boli sau afecţiuni alergice nr.4/2021. Inițiatorii urmăresc accesibilitatea la o protecție mai eficientă a persoanelor diagnosticate sau suspectate a fi diagnosticate cu boli sau afecțiuni alergice prin extinderea atribuțiilor prevăzute de lege, de la medicul alergolog (în prezent) către medicul specialist. Cu toate acestea, legea care urmează a fi modificată face obiectul unei sesizări de neconstituționalitate formulată de Avocatul Poporului. Având în vedere că există de riscul ca legea să fie declarată neconstituțională în ansamblul său, am votat abținere. În final, comisia a adoptat un aviz favorabil pentru această inițiativă.
7. L321/2022 – Înlocuirea acordului celuilalt părinte cu un aviz de la DGASPC pentr a pleca din țară cu copilul minor
Ultima inițiativă avută pe masă vizează reglementarea unei modalități alternative de suplinire a acordului celuilalt părinte – în situația în care există neînțelegeri în cazul părinților divorțați sau separați în fapt – atât pentru eliberarea pașaportului simplu electronic, cât și pentru ieșirea din țară a minorului, prin emiterea unui aviz favorabil de către direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului (DGASPC). Am votat împotriva acestei propuneri legislative, întrucât DGSAPC-urile nu pot oferi garanțiile de siguranță, imparțialitate și celeritate asigurate de o instanță de judecată. Mai mult, DGSAPC-urile nu se pot substitui instanțelor de judecată, ele fiind în măsură să stabilească cum se exercită autoritatea părintească, iar acordul celuilalt părinte este necesar pentru că dreptul și interesul superior al minorului este acela de a beneficia de grija și ocrotirea ambilor părinți. Cu un singur vot pentru, de la AUR, a fost adoptat un aviz nefavorabil.
Rămâneți alături de mine, voi reveni cu noutăți.