Sunt membru în Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială de la începutul mandatului și văd activitatea mea din această comisie drept una complementară celei din educație, mai ales pentru că multe dintre problemele sistemului de educație din România au la rădăcină aspecte de natură socială.

De la începutul mandatului, am fost prezent la toate cele aproape 50 de ședințe ale Comisiei pentru Muncă, în care am discutat mai mult de 240 inițiative legislative pentru raport sau pentru aviz, la care se adaugă și 13 comunicări ale Comisiei Europene.

De la începutul mandatului, sunt Secretar al Comisiei pentru învățământ, tineret și sport, în linie cu prioritatea primordială pe care mi-am asumat-o, de a contribui la îmbunătățirea sistemului de educație. În calitate de secretar, mă asigur de buna organizare a ședințelor comisiei și verific cu atenție toate documentele elaborate de personalul comisiei.

Cum Senatul este cameră decizională pentru problemele care țin de organizarea generală a sistemului de educație, inițiativele din această sferă nu sunt supuse termenului de adoptare tacită. Astfel, avem ocazia să echilibrăm nevoia de stabilitate legislativă cu remedierea unor probleme legislative urgente cu care se confruntă sistemul de educație.

Activitatea continuă din plenul Senatului și din cele două comisii din care fac parte și pregătirile cu colegii parlamentari pentru ele ocupă cea mai mare parte a agendei mele și a cabinetului meu, prin nivelul de detaliu în care analizăm inițiativele discutate.

Alături de sesiunile de formare legat de procedură și tehnică legislativă de la începutul mandatului, această activitate continuă a constituit o curbă de învățare puternică pentru domeniile educației și respectiv muncii și protecției sociale. Pe lângă activitatea centrată în jurul întâlnirilor formale ale Senatului, avem un flux continuu de muncă în cabinet, care se desfășoară la București.

Consider că oricine administrează bani publici are datoria să arate cât mai transparent felul în care aceștia sunt cheltuiți.
De aceea, pentru primul an de mandat, vă prezint structura cheltuielilor efectuate de cabinetul senatorial, pentru susținerea activității descrise în celelalte secțiuni ale raportului.

În acest prim an de mandat am avut un total de 38 luări de cuvânt, din care în prima sesiune parlamentară am avut 18 luari de cuvânt iar în cea de-a doua sesiune parlamentară am luat cuvântul de 9 ori.
2021-12-20 – În contextul aprobării unei ordonanțe de urgență care a reglementat programul pilot de educație remedială, am atras atenția asupra nevoii urgente de adaptare a legislației, pentru a deschide în cadrul programelor „Școala după școală”, nu doar la nivel de proiecte pilot limitate în timp și financiar, posibilitatea orelor remediale, a orelor pentru excelență, a orelor care să susțină înclinațiile copiilor pe termen lung. Și, de asemenea, să asigurăm surse de finanțare variate, care apoi să se regăsească și în alocările bugetare.

Problemele locale rămân prioritare pentru mine și știu că, prin dialog și reprezentare, pot contribui la îmbunătățirea situației din județ.

Situația sistemului de educație din Brașov a fost o preocupare de la începutul mandatului, acesta fiind domeniul meu prioritar de acțiune în Parlament.

De la începutul mandatului, am participat la 22 dezbateri publice pe subiecte care țin de educație sau de protecție socială:

* Eveniment internațional „Masa caldă la școală în România și în lume”, organizat împreună cu Anca Dragu și Cătălin Teniță, dedicat prezentării modelelor de implementare a programelor similare la nivel mondial, la care au participat ambasadori, reprezentanți ONU și ai Băncii Mondiale. În intervenția mea, am subliniat angajamentul nostru de a solicita anual bugetarea programului, dar și importanța monitorizării și furnizarea unor date obiective și pentru evaluarea programului, astfel încât acesta să poată fi extins cu succes și îmbunătățit în baza lecțiilor învățate an de an din implementare.

În domeniul educației, am reușit să înregistrăm câteva victorii importante, printre care se numără:

Primii pași către depolitizarea managementului educațional, prin alegerea directorilor interimari de școli de către Consiliul de Administrație al școlii, nu prin pixul inspectorilor generali. Pozițiile trebuie ocupate prin concurs, însă interimatele, atunci când sunt necesare, trebuie să fie ocupate de persoanele cele mai potrivite pentru rol, pe baza competențelor reale, nu pe criterii politice. Legea a fost adoptată în ultima zi de plen și a fost trimisă la promulgare. Aceasta a fost ulterior retrimisă în Parlament de către Președintele Klaus Iohannis, care s-a folosit de un detaliu de tehnică legislativă, și se află încă în reexaminare la Senat – camera decizională.