O nouă săptămână în care continuăm cu exercițiul de #transparență. În Comisia pentru Muncă din data de 1 noiembrie, am avut cinci puncte pe ordinea de zi. Vi le prezint mai jos, așa cum le-am analizat cu atenție și le-am trecut, ca și până acum, prin filtrul propriu, în beneficiul vostru.
Pe rând, propunerile sunt:
1. L635/2022 – 6 și 7 ianuarie – zile libere legale
Prima inițiativă avută pe masă vizează instituirea zilelor de 6 și 7 ianuarie ca zile libere legale. Am votat împotrivă, fiind de părere că,în contextul actual, societățile nu-și pot permite acordarea unor zile libere plătite în plus, acestea fiind un cost suplimentar pentru angajatori. Această inițiativă nu reprezintă decât o măsură populistă, fără a avea în vedere și fără a se corela cu toți ceilalți indicatori economici. Având în vedere că au fost exprimate 7 voturi pentru, 5 voturi împotrivă și o abținere, inițiativa a fost amânată.
2. L639/2022 – Budăi propune 16 pagini goale
Inițiativa legislativă a ministrului Marius Budăi propune mai multe măsuri de accelerare a procesului de dezinstituționalizare a persoanelor adulte cu dizabilități, dar doar una singură este realistă: finanțarea asistentului personal profesionist să se facă începând cu 2026 din bugetul de stat – în prezent, finanțarea se asigură din bugetul propriu al județului. Inițiativa nu conține nicio propunere de reglementare clară. Budăi a scris 16 pagini goale de conținut, față de care principala critică este următoarea: instituțiile. Toate prevederile din această propunere sunt dedicate instituțiilor statului (centrale sau locale), în jurul atribuțiilor cu titlu general pe care acestea le au (și pe care le cunoaștem din alte legi). Nicio prevedere nu vizează persoana cu dizabilități instituționalizat. Aceasta este redusă, în această propunere, la nivelul unui instrument, a unui concept despre care ni se spune doar că există. Inițiativa a fost amânată.
3. L640/2022 – Guvernul înființează noi instituții sub pretextul fals al PNRR-ului
Discutăm despre o ordonanță de urgență care stabileşte cadrul juridic general, instituţional şi de reglementare în vederea acordării unei licenţe industriale unice necesară desfăşurării unei activităţi industriale. De asemenea, are în vedere înființarea unui Oficiul pentru Licenţă Industrială condus de un preşedinte, cu rang de secretar de stat, ajutat de un vicepreşedinte, cu rang de subsecretar de stat. Am votat împotriva unui astfel de mod de legiferare, cu referire la îndeplinirea unui jalon PNRR. În mod fals se susține că Planul naţional de redresare şi rezilienţă cere înființarea unei noi instituții bugetare, cu noi posturi. Oficiul pentru licență Industrială, care se dorește a fi înființat, nu este necesar. Însă, cu doar 3 voturi împotrivă, din partea USR, a fost adoptat un aviz favorabil.
4. L644/2022 – Înființarea de ludoteci, grupuri de joacă şi posibilitatea universităţilor să organizeze învăţământ superior dual
Această inițiativă creează posibilitatea înfiinţării de ludoteci, grupuri de joacă şi permite universităţilor să organizeze învăţământ superior dual. Guvernul a strecurat şi prevederea că universităţile pot înfiinţa societăţi comerciale, iar la Camera Deputaților, colegul meu Andrei Miftode a reușit să introducă în lege, cu ajutorul votului colegilor din comisie, condiţia ca acestea să nu afecteze negativ procesul de învăţământ. Am votat pentru și a fost adoptat un aviz favorabil în unanimitate.
5. L642/2022 – Obligația directorilor școlilor de a cunoaște limba română
Ultimul punct de pe ordinea de zi se referă la o modificare a Legii educației naționale și prevede ca, în cazul școlilor cu predare în limbile minorităților naționale, directorii să cunoască limba română, iar unul dintre directori să cunoască limba minorității naționale, cu dovadă prin documente justificative. Fiind respinsă și de Camera Deputaților, am votat împotrivă, pentru că trebuie să se țină cont de art. 13 din Constituție, care consacră caracterul oficial al limbii române, limbă în care sunt redactate toate actele oficiale și în care sunt aduse la cunoștința publică. Directorii unităților de învățământ, intrând în categoria funcționarilor publici lato sensu, au deja obligația de a cunoaște limba română, scris și vorbit. Astfel, a fost adoptat un aviz nefavorabil.
Rămâneți alături de mine, voi reveni cu noutăți.