O nouă săptămână în care continuăm cu exercițiul de #transparență. În Comisia pentru Muncă din data de 15 noiembrie, am avut șapte puncte pe ordinea de zi. Vi le prezint mai jos, așa cum le-am analizat cu atenție și le-am trecut, ca și până acum, prin filtrul propriu, în beneficiul vostru.

Pe rând, propunerile sunt:

1. L658/2022 – Noi reguli pentru străinii care lucrează în România

Primul punct de pe ordinea de zi vizează schimbarea condițiilor în care se poate modifica locul de muncă inițial de către salariații străini încadrați în România – stabilirea regulii potrivit căreia ocuparea unui nou loc de muncă la un alt angajator să se poată realiza doar în baza acordului scris exprimat de angajatorul inițial. Am votat abținere, pentru că, pe de o parte, se previne creşterea practicilor incorecte ce pot să apară în situaţia angajării străinului de un alt angajator decât cel care a obţinut avizul de angajare iniţial și care a făcut o serie de cheltuieli; pe de altă parte, acordul solicitat de de la angajatorul inițial îngreunează mobilitatea forței de muncă și limitează drepturile angajatului (indiferent de proveniență). Cu toate acestea, cu doar 3 abțineri de la USR, comisia a adoptat un raport de admitere.

2. L653/2022 – Registrul național al gravidelor și mamelor minore

Inițiativa USR prevede crearea Registrului național al gravidelor și mamelor minore, obligație a Ministerului Familiei, într-un 1 an de la intrarea în vigoare a legii. Este vorba despre o platformă unică electronică, dezvoltată la nivel naţional. În cadrul acesteia, direcţiile generale de asistenţă socială şi protecţia copilului, în parteneriat cu alte instituţii cu atribuţii în domeniul drepturilor copilului, centralizează informaţiile în scopul asigurării serviciilor de protecţie socio-medicală, consiliere psiho-emoţională şi educaţie şcolară a gravidelor și mamelor minore. Crearea unei baze de date la nivel naţional a adolescentelor aflate în situaţie de risc/însărcinate este primul pas în coordonarea colectării datelor între sectoare şi a utilizării acestora la nivel naţional, judeţean şi local. Odată creată baza de date, va fi uşor de identificat adolescenta cu risc de sarcină, vârsta mamei adolescente, vârsta tatălui (când este declarată), locul de origine, dacă este la prima sarcina sau are sarcini multiple și alre date importante. Coaliția PNL-PSD s-a abținut în bloc la vot, astfel că inițiativa a primit un raport de respingere.

3. L651/2022 – 0 taxe pe salariul minim

Inițiativa USR aduce o reformă de reducere a poverii fiscale pe muncă. 0 taxe pe salariul minim este o reducere a poverii fiscale pe muncă, prin extinderea graduală (în mai mulți ani) a deducerii personale până la o sumă echivalentă cu salariul minim și pentru a include și contribuțiile obligatorii. La un salariu brut mai mare decât un salariul minim, va fi taxată numai partea care depășește salariul minim. Dacă o persoană câștigă 3000 lei brut pe lună, acesta va plăti taxe doar pe partea care depășește salariul minim – adică pe 450 lei = 3000-2550. Prin reducerea bazei impozabile, efectul este egal pentru toți, indiferent de salariu, beneficiază de aceeași creștere nominală. România pune cele mai mari taxe pe salariul minim din Europa – dintr-un salariu minim, pentru 8 ore pe zi, un român rămâne cu 1.543 lei, statutul luând 41% din salariul său. Și la acest proiect USR coaliția PNL-PSD s-a abținut, fiind adoptat un raport de respingere.

4. L669/2022 – Majorarea plafonului de venit neimpozabil din pensii de la 2.000 la 3.000 de lei

Următoarea inițiativă prevede majorarea plafonului de venit neimpozabil din pensii de la 2.000 de lei la 3.000 de lei. Inițiativa a fost amânată.

5. L676/2022 – AUR vrea o pensie minimă la nivelul coșului minim de consum, indiferent de stagiu

Inițiativa AUR vizează stabilirea pensiei minime la nivelul coșului minim de consum – cca 2.800 lei, indiferent de stagiu. Am votat împotrivă. Stabilirea unui nivel minim al pensiei la nivelul coșului minim de consum nu ține cont de posibilitățile reale ale bugetului de stat, dar nici de principiul contributivității. Pot apărea situații discriminatorii în care o persoană care a muncit cu un salariu mic un număr de ani să ajungă să primească aceeași pensie cu o persoană care nu a contribuit cu nimic la fondul de pensii. De altfel, inițiativa a primit un raport de respingere.

6. L677/2022 – Măsuri de punere în aplicare a Regulamentului 2019/1238 care vizează produsele paneuropene de pensii personale

Discutăm de un proiect de lege ce are în vedere măsuri de punere în aplicare a Regulamentului 2019/1238 care vizează produsele paneuropene de pensii personale. Am votat pentru, întrucât PEPP este un produs de pensii personale prin care se dorește încurajarea economisirii pe termen lung la nivel european și este dedicat, în principal cetățenilor care au contracte de muncă în mai multe state UE. Obiectivul principal vizat este de a atrage resurse pentru investiții pe piețele de capital și de a crea un nou vehicul de economisire pentru cetățenii europeni. Comisia a adoptat un aviz favorabil.

7. L683/2022 – Reglementarea consorțiului administrativ

Ultimul punct de pe ordinea zi urmărește reglementarea consorțiului administrativ fără personalitate juridică, respectiv crearea un nou mecanism de cooperare sau asociere între unităţile administrativ-teritoriale. Am votat pentru, deoarece pentru sporirea capacităţii administrative a unor autorităţi ale administraţiei publice locale sunt utile cooperarea / asocierea / parteneriatul. În aceste condiții, cu o singură abținere, a fost adoptat un aviz favorabil.

Rămâneți alături de mine, voi reveni cu noutăți.