Un pic de istorie: L560/2021 stabilea o modificare la legea nr.153/2017 și avea în vedere funcția publică de execuție de coordonator de activitate de la nivelul secretariatelor grupurilor parlamentare și ale cabinetelor membrilor BP. Ulterior, s-au adus modificări atât la Senat, cât și la Cdep. Doar că, la camera decizională, au fost adoptate amendamente care nu au fost puse în discuția Senatului, ce au schimbat însăși esența actului normativ.

Discuția s-a axat pe introducerea unor sporuri și creșteri salariale pentru mai multe categorii de angajați. USR a sesizat CCR pentru încălcarea principiului bicameralismului, iar CCR a admis cererea USR și a constatat neconstituționalitatea tuturor prevederilor care au fost aduse la cameră.

Revenind la zi, aceeași propunere este pusă acum pe ordinea de zi, pentru a trece fulger prin Parlament, întrucât mâine este deja pe ordinea de zi a comisiei pentru muncă de la Camera Deputaților.

Interesul coaliției PSD-PNL este intrarea în vigoare cât mai rapidă a noilor salarii ridicate la rang de funcție de conducere – pentru funcția inventată de consilier care exercită atribuții de coordonator din cadrul aparatului de lucru al Parlamentului.

Astfel, se urmărește evitarea concursurilor pentru ocuparea funcțiilor publice de stat – se prevede posibilitatea ca detașarea sau transferul personalului să poată fi dispuse de pe funcția publică parlamentară pe o funcție publică generală.

Unde suntem, astfel? Care sunt implicațiile? S-a ajuns ca Parlamentul să fie compus nu din două, ci din patru camere: prima este Belina, Monaco, Grivco, sau, generic, Vila Lac. A doua este Senatul. A treia e Camera Deputaților. A patra este… Curtea Constituțională, care ne întoarce în ultima vreme o grămadă de legi și ne învață cum să legiferăm.

Mai exact, Senatul, camera de reflecție, a ajuns să nu mai aibă niciun cuvânt de spus.

#Tunuri #CoalițiaHoției