#CumVotez #PlenSenat Și în această săptămână am avut două plenuri dedicate inițiativelor legislative, în zilele de luni și miercuri și, cum fac de fiecare dată, vă prezint ce s-a întâmplat. Luni, 23 mai, am avut pe ordinea de zi 12 inițiative legislative din domeniul muncii și protecției sociale și trei inițiative pe învățământ, dintre care doar cinci au fost dezbătute și votate, urmând ca celelalte inițiative să fie discutate miercuri,  25 mai. Miercuri, însă, au fost dezbătute, fără vot, doar încă cinci inițiative din domeniul muncii. Vă prezint așadar inițiativele în privința cărora chiar am ajuns să ne exprimăm votul.

1. 1. L220/2022 – PSD propune alte reguli pentru calcularea salariilor personalului din UAT-uri

Inițiativa PSD urmărește precizarea expresă în legea salarizării unice a faptului că salariile de bază se stabilesc conform unor coeficienți de ierarhizare pentru personalul încadrat în funcții publice sau contractuale la nivelul unei unități administrativ-teritoriale. Nu se știe ce reprezintă acești coeficienți de ierarhizare, legea nu îi definește, ci doar vorbește despre „coeficienți”, utilizați la stabilirea salariilor de bază la gradația „0” aferentă fiecărei funcții dintre cele cuprinse în anexele I-IX la lege. Ștefan Pălărie a susținut în plen faptul că acum o lună s-a discutat o inițiativă depusă de PSD și respinsă de parlamentari PSD, ca urmare a avizului negativ de la un ministru PSD și se pare că o asemenea practică este în continuă creștere. Se pare că și această inițiativă se înscrie în această categorie de legi care propuse cu stânga și respinse cu dreapta de același onor partid. Cum s-a ajuns la această situație e foarte simplu. O parte din parlamentari au ajuns să-și dea arama pe față și propun idei care mai de care năstrușnice în legătură cu ce vor să facă la ei în curte, acasă, în județele pe care le reprezintă. În această inițiativă este vorba despre o invenție nouă, coeficienți de ierarhizare, aprobați prin consiliul local. Cu alte cuvinte, își propun ca salariile din administrațiile locale, primării să fie decise în cadrul primăriilor locale printr-o ședință de consiliu local. O astfel de inovație nu are de a face cu legea unitară a salarizării. Din partea Guvernului am avut parte de replica imbatabilă din categoria „nu bateți la ușă, ieșim noi din când în când”, și anume ni s-a spus să nu mai venim cu modificări la Legea nr.153/2017, pentru că lucrăm la o reformă a salarizării unice, o reformă care pare să nu mai vină niciodată, în ciuda faptului că noi, cei din USR, ne batem pentru salarii mai bune pentru profesori, datorită cărora să aibă niște activități educaționale mai bune și o meserie respectată. Astfel, am votat împotriva acestei inițiative, care este o sfidare a logicii și bunului simț. Cu 88 de voturi pentru raport de respingere, inițiativa a fost respinsă de Senat.

2. L215/2022 – PNL propune o nouă sărbătoare legală

Următoarea propunere legislativă prevede includerea zilei de 6 ianuarie în cadrul sărbătorilor legale în care nu se lucrează. Am votat împotriva acestei propuneri, deoarece nu s-au prezentat implicațiile asupra bugetului de stat, există numeroase probleme de tehnică legislativă, iar expunerea de motive este o bătaie de joc la adresa regulilor de elaborare a inițiativelor legislative și una ridicolă. Cu 90 de voturi pentru raport de respingere, inițiativa a fost respinsă de Senat.

3. L226/2022 – Reglementarea săptămânii de lucru comprimate – 10 ore pe zi / 4 zile pe săptămână

Vă prezint o inițiativă legislativă ce vizează ca repartizarea timpului de muncă săptămânal să fie făcută de comun acord între angajat și angajator, și să poată fi de 10 ore pe zi, timp de 4 zile pe săptămână. Mă număr printre semnatarii acestui proiect și cred că legislația trebuie să se adapteze la contextul actual și să fie în acord cu realitățile din practică. Măsura propusă aduce la normalitate și programul de 10 ore pe zi, 4 zile pe săptămână. Aceasta nu afectează activitatea economică și nu prezintă riscuri, așa cum s-a susținut și în ședința comisiei, angajatorii și salariații fiind liberi să opteze pentru acest tip de  program. Durata normală a timpului de muncă de 40 de ore pe săptămână este respectată. Cu toate acestea, inițiativa a primit un raport de respingere. La plen, am luat cuvântul și am susținut că de la semnarea acestei inițiative, știam că în litera Codului muncii, atât angajatorul, cât și salariatul pot cădea de acord asupra altui program, altei distribuții a orelor de lucru. Totuși, trebuie să ținem foarte mult cont de practică. Prevederile legale de dreptul muncii duc la rigiditate destul de mare în aplicare, de aceea, am fost de acord cu această inițiativă și susțin în continuare această ridicare la rang de normalitate a unui program de patru zile, păstrând acea normă totală de 40 de ore pe săptămână. Astăzi, în Codul muncii, singura normalitate reglementată în mod explicit este de 5 zile pe săptămână, 40 de ore pe săptămână, cu câte 8 ore pe zi. Și atunci, în practică, apar tot felul de interpretări diferite de la negocierile dintre angajator și salariat până la cum considerăm sau nu munca suplimentară. Am votat pentru această inițiativă, pentru că vine în favoarea angajaților, și pentru a introduce în mod explicit în Codul muncii această flexibilizare și această ridicare la rang de normalitate a săptămânii de 4 zile. Cu toate acestea, cu 58 de voturi pentru raport de respingere, inițiativa a fost respinsă de Senat.

4. L217/2022 – Măsuri sociale pentru refugiații din Ucraina

Inițiativa USR PLUS, pe care am semnat-o și eu, este depusă înainte de adoptarea de către Guvern a ordonanțelor de urgență nr.15 și 20 din 2022. Prin această propunere, dorim garantarea protecţiei sociale a persoanelor din Ucraina care solicită ajutorul statului român. Sunt necesare măsuri pentru acordarea unui suport financiar atât pentru adulţii cât şi pentru copiii refugiaţi pe perioada conflictului armat, pentru a se integra în societatea noastră. Astfel, am votat pentru acordarea unui suport financiar refugiaţilor ucraineni, pe perioada conflictului armat. În plen, am luat cuvântul și am subliniat faptul că USR PLUS a sesizat încă de la început nevoia de a sprijini refugiații din Ucraina și ne bucurăm că Guvernul a adoptat ordonanțe care au intrat în vigoare înaintea inițiativei noastre. De asemenea, ne bucurăm că în sfârșit și-au utilizat prerogativa de a da ordonanțe de urgență în situații extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată. Totuși, inițiativa stabilește măsuri de sprijin suplimentare pentru angajatorii care angajează refugiați. Astfel, prin raportare la Decizia Consiliului Uniuni Europene 382 din 04 martie 2022 de constatare a existenţei unui aflux masiv de persoane strămutate din Ucraina, propunem ca statul român să deconteze salariile angajaților refugiați plătite de angajatori care își desfășoară activitatea în România. Această inițiativă urmărește garantarea protecţiei sociale a persoanelor din Ucraina care solicită ajutorul statului român. Accesul la oportunităţi de ocupare este de o importanţă crucială pentru viitoarea integrare socio-economică a beneficiarilor protecţiei şi le permite acestora să îşi dobândească independenţa financiară cât mai curând cu putinţă. În plus – şi foarte important – accesul la locuri de muncă ajută beneficiarii să îşi recâştige demnitatea şi independenţa. Totuși, cu 81 de voturi pentru raport de respingere, inițiativa a fost respinsă de Senat.

5. L218/2022 – Facilitarea încadrării în muncă pe teritoriul României a cetățenilor din Ucraina

O altă inițiativă USR PLUS, semnată și de mine, vizează reducerea timpilor şi a costurilor pentru obţinerea de către cetăţenii din Ucraina a vizei de lungă şedere pentru angajare în muncă şi a permisului unic de şedere în scop de angajare.Inițiativa vizează și posibilitatea acordării vizei de lungă şedere pentru angajare în muncă, fără prezentarea copiei avizului de angajare şi străinilor care fac dovada cunoaşterii limbii române cel puţin la un nivel satisfăcător, întrucât formalităţile obţinerii avizului de angajare îngreunează accesul la timp pe piaţa muncii a lucrătorilor. Factorul „timp” este unul dintre aspectele esenţiale ce trebuie avute în vedere în cazul lucrătorilor sezonieri. În ședință, @Oana Țoiu a susținut – cu bună dreptate – că nu înțelege reacția Guvernului de a nu susține inițiativa, de a nu rezolva criza de forță de muncă de pe piața muncii din țara noastră și de a nu debirocratiza procesele cu instituțiile publice. Și pentru această inițiativă am luat cuvântul în plen, subliniind faptul că ar trebui să renunțăm la aceste discursuri care aruncă undeva și mixează ”român”, „România”, „frici” și „abuz” – cam asta auzim în Senatul României de câteva ori la fiecare plen. O tragedie umanitară de dimensiunea celei din Ucraina nu poate fi rezolvată nici ușor și nu cred că există limite până la care trebuie să ajutăm un popor vecin și până la urmă niște milioane de oameni care au probleme pe care nimeni nu și le-ar dori să le aibă în viață și  pe o zi pe alta așa cum le-au avut ei. Până una alta, apropo de ocuparea forței de muncă, noi românii ne bucurăm de drepturile și libertățile fundamentale din UE, inclusiv dreptul la liberă circulație și dreptul de a avea și găsi servicii oriunde în UE. Am invitat să discutăm despre inițiativele concrete și să nu facem gargară pro-rusă plen de plen. Ne-am săturat cu toții și cred că s-au săturat și românii. Cu toate acestea, cu 70 de voturi pentru raport de respingere, inițiativa a fost respinsă de Senat.

Rămâneți alături de mine. Voi reveni cu noutăți!