În această săptămână, am avut plenuri dedicate inițiativelor legislative în zilele de luni și miercuri. Luni, 19 septembrie, am avut pe ordinea de zi 8 inițiative din domeniul muncii și educației, iar miercuri, 21 septembrie, 4 inițiative, la care se adaugă propunerea USR PLUS pentru neimpozitarea biletelor de valoare. Redau pe blog, la link-ul din primul comentariu al acestei postări, informații despre inițiativele în privința cărora mi-am exprimat votul.
1) L434/2022 – Aprobarea programelor guvernamentale de creditare „StudentInvest” şi „FamilyStart”
Prima inițiativă are în vedere Ordonanța de urgență a Guvernului ce prevede aprobarea programelor guvernamentale de creditare „StudentInvest” şi „FamilyStart”. Am votat abținere în comisie, pentru că se aruncă cu niște valori ale creditelor acordate și garantate de stat, dar care nu au niciun studiu sau analiză în spate. Cu toate acestea, în plen, am votat pentru admiterea inițiativei, având în vedere că vizează stimularea și susținerea tinerilor în procesul de formare, reducerea șomajului în rândul tinerilor, precum și încurajarea creșterii natalității. Cu doar două abțineri, inițiativa a fost adoptată de Senat.
2) L439/202 – Plan naţional de măsuri cu privire la protecţia şi incluziunea persoanelor strămutate din Ucraina
Ordonanța de urgență prevede aprobarea Planului naţional de măsuri cu privire la protecţia şi incluziunea persoanelor strămutate din Ucraina, beneficiare de protecţie temporară în România. Aceste măsuri vizează domeniile sănătății, educației, ocupării, locuirii, al persoanelor vulnerabile, al copiilor și tinerilor. Astfel, persoanele cu dizabilități provenite din Ucraina vor beneficia gratuit de serviciile prevăzute de Legea nr.448/2006. De asemenea, se are în vedere: crearea unui grup de lucru pentru prevenirea exploatării sexuale, cursuri de limba română, suport de curs aplicate pe profesii, acordarea de subvenții angajatorilor pentru angajarea persoanelor strămutate din Ucraina, consultanță pentru inițierea unei afaceri și altele. Desigur, chiar și cu cele 11 voturi împotrivă ale AUR, inițiativa a fost adoptată de Senat.
3) L442/2022 – 324 de posturi noi la frontiera cu Ucraina
Guvernul suplimentează numărul maxim de posturi pentru aparatul central al Autorităţii Vamale Române cu 324, până la încetarea crizei actuale existente la graniţa României. Cel mai mare flux de imigranți a fost la începutul anului, iar Guvernul trebuia să ia aceste măsuri cu mult mai înainte, nu de la 1 iulie – când a intrat in vigoare ordonanța. Se vor încheia contracte pe durată determinată, cu termen de expirare la data încetării conflictului militar. Practic, nu se cunoaște durata contractului de muncă. Pentru acest motiv, am votat împotrivă, iar cu 90 voturi pentru, inițiativa a fost adoptată.
4) L479/2022 – Implementarea Fondului de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane
Ordonanța de urgență vizează implementarea Fondului de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane, decontarea unor cheltuieli privind sprijinirea refugiaţilor din Ucraina, precum şi acordarea de granturi din fonduri externe nerambursabile pentru investiţii destinate retehnologizării IMM-urilor. Am votat pentru această inițiativă, pentru că vizează, în principal, 3 măsuri necesare: tichete pe suport electronic pentru nou-născuți – 2.000 lei, decontarea cheltuielilor legate de migraţia generată de agresiunea militară a Rusiei, granturi pentru investiţii necesare retehnologizării pentru IMM-uri cu finanţare din fonduri externe nerambursabile – între 50.000 euro şi 500.000 euro, în limita de maxim cinci ori cifra de afaceri realizată în exerciţiul financiar 2021. Senatul a adoptat această inițiativă în unanimitate.
5) L543/2022 – O nouă prorogare a termenului de intrare în vigoare a venitul minim de incluziune – 1 ianuarie 2024
Discutăm despre o inițiativă care aduce o binevenită îmbunătățire a cadrului juridic al venitului minim de incluziune, însă prevede o nouă prorogare a termenului de intrare în vigoare a legii, respectiv la 1 ianuarie 2024, an electoral. Asta, în condițiile în care trebuia să intre în vigoare încă din anul 2018. Am depus amendament, alături de colegii USR PLUS, membri ai Comisiei pentru muncă. Acesta a vizat o corectură de formă și una de fond, ultima vizând previzibilitatea normelor elaborate și adoptate de statul român. Este inadmisibil ca o lege adoptată în 2016 să fie amânată și să intre în vigoare abia în 2024. Am propus ca intrarea în vigoare a Legii nr.196/2016 să rămână 1 septembrie 2023, însă amendamentul a fost respins. Prin urmare, votul meu a fost de împotriva legii. Totuși, cu 94 voturi pentru, a fost adoptată de Senat.
6) L546/2022 – Creșterea concediului paternal de la 5, la 10 zile lucrătoare
Următoarea ordonanță de urgență are ca scop transpunerea unor dispoziţii din Directiva (UE) 2019/1158 privind echilibrul dintre viaţa profesională şi cea privată a părinţilor şi îngrijitorilor, bineînțeles, cu depășirea termenului de transpunere. Se extinde durata actuală a concediului paternal de la 5, la 10 zile lucrătoare. Am votat pentru această ordonanță, fiind adoptat de Senat.
7) L430/2022 – Utilizarea echipamentelor achiziționate de școli în pandemie
Ordonanța de urgență permite modificarea contractelor de finanțare europeană, astfel încât echipamentele achiziționate în pandemie pentru desfășurarea orelor online să poată fi folosite și de acum încolo, la orele în format fizic. Inițial, ele au fost cumpărate doar pentru cursurile online. Poate profită Ministerul Educației de această ocazie ca să grăbească procesul de digitalizare în școli și, mai ales, să grăbească însușirea competențelor digitale de către profesori și elevi. Este important să nu descoperim, precum în alte situații, că laptopurile ajung să zacă depozitate pe undeva – până se uzează, fără ca cineva să aibă un câștig din existența lor. Dincolo de această măsură punctuală, care a venit și ea târziu, consider că este inacceptabil ca nici acum să nu știm cu exactitate câți copii nu au avut acces la tehnologie în perioada pandemiei. Acest lucru ne arată aceeași incapacitate a Ministerului Educației de a cunoaște ceea ce este în competența lui – și avem nenumărate astfel de exemple, când ministerul nu este în stare să ne prezinte niște date simple și clare. Inițiativa a fost adoptată în unanimitate de Senat.
8) L450/2022 – Liber la concursurile de ocupare a posturilor din învățământ
Ordonanța de urgență exceptează de la suspendare organizarea concursurilor pentru posturile vacante și temporar vacante din sistemul bugetar. După ce a suspendat organizarea concursurilor pentru ocuparea posturilor vacante din sectorul bugetar, prin OUG nr.80/2022, Guvernul a descoperit, chiar la începutul anului școlar, că sectorul educației ar fi grav afectat de efectele ei și a adoptat o altă OUG nr.111/2022, prin care se pot organiza concursuri de ocupare a posturilor didactice și nedidactice în învățământ. La momentul actual, sunt “….4.152 de profesori necalificaţi, dintre care aproape 1.000 sunt profesori care nu au nici măcar studii superioare, nu studii superioare în disciplină”, după cum afirmă chiar ministrul Cîmpeanu. Vorbim despre un deficit major de personal și de asigurarea dreptului la educație, garantat de Constituție. Despre incompetența ministrului Cîmpeanu si a Guvernului ne-am lămurit deja, dar să îți bați joc constant de o generație întreagă de elevi și profesori este absolut de neconceput. Evident, am votat pentru, atrăgând în plen atenția asupra acestor legiferări superficiale și incoerente prin OUG-uri succesive. Inițiativa a fost adoptată în unanimitate de Senat.
9) L544/2022 – Balet politic și creșterea salariilor demnitarilor și șefilor instituțiilor publice
Amânată de săptămâna trecută la cererea UDMR, această ordonanță a Guvernului acordă majorări salariale în contextul în care, în ultimii doi ani, salariile personalul bugetar au fost înghețate. Aceste creșteri au în vedere doar un sfert din diferenţa dintre salariul de bază prevăzut de Legea-cadru nr. 153/2017 pentru anul 2022 şi cel aflat în plată. În condițiile în care inflația a crescut cu 15%, prețurile alimentelor cu aproape 40%, iar energia cu 135%, Guvernul și-a adus aminte că ar trebui să mai acorde o mică creștere, pentru a aduce salariile la nivelul stabilit încă de acum 5 ani. În Comisie, UDMR a depus un amendament prin care se cresc salariile tuturor celor care au funcții de demnitate publică, salariile personalului de specialitate implicat în procesul legislativ, pe motiv că tot ce s-a înghețat până acum trebuie dezghețat. Dacă pentru pentru demnitari este vorba de o creștere în jur de 2000 lei, iar pentru personalul implicat în legislativ o creștere de 25%, pentru ceilalți bugetari este vorba de o creștere salarială în jur de 50 de lei, brut. Dacă pentru demnitari se solicită aplicarea grilei de salarizare din lege, pentru ceilalți bugetari nici cu această creștere minusculă nu se ajunge la nivelul prevăzut de grila stabilită în 2017! Dacă demnitarii urmează si fie indemnizați în funcție de salariul minim din 2021, ceilalți bugetari nu au salariile nici măcar la nivelul stabilit în 2017. Tocmai de aceea, USR PLUS a votat împotriva legii de adoptare a ordonanței, chiar dacă era vorba de creșteri salariale și pentru ceilalți angajați ai statului. Guvernul ar fi trebuit să vină cu o ordonanță prin care să acorde salariile tuturor bugetarilor la nivelul prevăzut în grilele anexe la lege. Așa că, frumoasa coaliție de guvernare, împreună cu AUR, sfidează cot la cot românii.
10) L422/2022 – Deblocarea angajărilor la Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică
Vorbim despre o inițiativă legislativă care vine cu o nouă grilă de salarizare, aferentă funcțiilor specifice Directoratului Naţional de Securitate Cibernetică, având în vedere că legea de înființare a instituției nu a prevăzut acest aspect. Cred că, totuși, salariile propuse sunt foarte foarte mici pentru a putea fi concurențială pe piața muncii această instituție de stat, dar e un pas înainte. Tocmai de aceea, am depus un amendament prin care am propus un sistem de bonusare pe criterii obiective de performanță. Amendamentul USR PLUS a fost adoptat în unanimitate, iar inițiativa a primit un raport de admitere. la plen, cu 105 de voturi pentru, a fost adoptată de Senat.
11) L425/2022 – Îngrijiri de lungă durată pentru persoanele vârstnice
Ordonanță de urgență are în vedere crearea unui mecanism de asigurare a cheltuielilor pentru îngrijirea de lungă durată la domiciliu și în centrele de zi pentru persoanele vârstnice. Cum 36,16% din persoanele supuse riscului de sărăcie și excluziune socială sunt vârstnici, am votat pentru aprobarea acestei ordonanțe. Astfel, a fost adoptată în unanimitate și de Senat.
12) L476/2022 – Inițiativă USR PLUS pentru neimpozitarea biletelor de valoare
Prin această inițiativă, am propus ca toate biletele de valoare – tichete de masă, tichete de creşă, tichete culturale şi vouchere de vacanţă – să nu mai fie impozitate.Tichetele de valoare se acordă pentru sprijinul oamenilor activi în economie și pentru susținerea anumitor sectoare – educație antepreșcolară, HORECA sau industrie alimentară. Prin neimpozitarea biletelor de valoare, salariații ar beneficia de o creștere imediată a veniturilor – spre exemplu, un angajat care beneficiază de tichetele de masă la valoarea de 30 de lei plătește 3 lei pe zi, respectiv 60 de lei pe lună, pentru 20 de zile lucrătoare. Acești bani vor rămâne la angajat. PNL a depus recent o inițiativă (B567/2022) pentru scutirea de impozit a încă 1000 de lei din pensie, primii 2000 de lei fiind scutiți deja. S-au găsit semnături la PNL pentru această inițiativă chiar în această sesiune parlamentară. Totuși, inițiativa noastră, care scutește sume mult mai mici de impozit, sume dirijate către anumite sectoare ale economiei, nu s-a găsit înțelegere în exact această perioadă în care și angajații și economia ar fi beneficiat de acest sprijin. Totuși, coaliția de guvernare PSD-PNL-UDMR a ales să respingă 50 lei în buzunarul cetățenilor, dar și-au votat creșterea propriilor salarii cu 2000 lei.
Rămâneți alături de mine, voi reveni cu noutăți.